La obiect

T3 2018 – Creştere stupefiantă a venitul mediu total pe persoană, 31% în decurs de un an

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2018 arată că veniturile românilor au depăşit nivelul de 1.700 lei lunar pe persoană. Ele s-au situat la… Mai mult

10.01.2019

La obiect

Serviciile de transport rutier international – afectate de noi reglementări europene. Consecinţe semnificative pentru deficitul extern al României

Transportatorii români vor protesta joi, 10 ianuarie 2019, în faţa Parlamentului European, împotriva unor măsuri care îngrădesc accesul firmelor româneşti pe piaţa unică de profil.… Mai mult

09.01.2019

Analiză

Semnal de avarie în comerţul exterior – gradul de acoperire al exporturilor a scăzut la nivelul din 2011. Și nu importăm roboți

Deficitul comercial pe noiembrie 2018 a fost de 1,567 miliarde de euro,  a doua cea mai slabă performanţă lunară de anul trecut. Îngrijorător, ritmul de creştere… Mai mult

09.01.2019

La obiect

Destrămarea socială a României continuă. Politici de echilibrare?

Diferenţele în materie de PIB/locuitor între regiunile României s-au redus de la integrarea europeană dar decalajele între câştigurile salariale ale locuitorilor acestor regiuni s-au majorat,… Mai mult

07.01.2019

Cronicile

Banca Mondială – Problemele României: Polarizare din cauza „suburbanizării”, a agriculturii necompetitive și a educaţiei deficitare

de Adrian N Ionescu , 5.6.2018

În România sunt localizate câteva dintre cele mai sărace regiuni ale Uniunii Europene, ca şi în restul Europei Centrale şi de Est (ECE) şi în sudul continentului, potrivit unui raport al Băncii Mondiale.

Raportul „Regândirea regiunilor întârziate – folosirea politicilor de coeziune” vorbeşte despre:

  • absorbţia fondurilor europene este obstrucţionată de:
    • capacitatea managerială şi administrativă atât în accesarea programelor cât şi în implementarea proiectelor;
    • conflictele dintre priorităţile locale şi regionale şi cele naţionale;
  • nevoia de transformare sectorială a regiunilor în care domină o agricultură cu productivitate scăzută;
  • problemele forţei de muncă, amplificate de educaţia deficitară.
  • polarizarea României în jurul câtorva centre economice şi sociale puternice, în vreme ce oraşele secundare suferă de „suburbanizare”;

În ciuda progreselor înregistrate, „sunt probleme în România cu faptul că foarte mulţi oameni lucrează în agricultura cu productivitate redusă, iar o altă problemă este educaţia”, a spus şi Thomas Farole, economist principal al Băncii Mondiale, cu ocazia prezentări raportului la Bucureşti, potrivit Agerpres.

Cele mai sărace regiuni din UE au un PIB pe cap de locuitor de şapte ori mai mic decât regiunile cele mai bogate. Impactul tehnologiei asupra pieţei forţei de muncă va exacerba aceste diferenţe pe viitor, iar schimbările demografice şi tiparele de migraţie vor genera presiuni suplimentare.

Problemele

Analiza dezvoltării orașelor secundare în Polonia și România, ca și în Grecia, Italia, Portugalia și Spania, „arată că mare parte din creştere vine nu atât din migraţie cât din naveta determinată de suburbanizare”.

„Transformarea sectorială – în special prin orientarea agriculturii spre producţia de mărfuri, ar contribui cu aproape 45% la potenţialul de creştere al regiunilor cu venit redus, respectiv cu aproape 60% în România şi Bulgaria”

Regiunile mai puţin dezvoltate din Europa sunt formate din zone sărace cu locuitori cu venituri mici, din Europa Centrală şi de Est, dintre care multe converg rapid, precum şi din regiuni cu creştere lentă, din sudul Europei, care se confruntă, printre altele, cu stagnarea productivităţii şi cu o reducere a numărului de locuri de muncă.

Raportul relevă că UE ar trebui să utilizeze politica de coeziune pentru a maximiza impactul asupra regiunilor mai puţin dezvoltate, vizând în mod explicit potenţialul fiecărei regiuni, mai degrabă decât încurajarea convergenţei interne a regiunilor.

UE investeşte anual 50 de miliarde de euro prin fonduri de coeziune pentru a sprijini dezvoltarea în regiunile europene, cu scopul de a le aduce mai aproape de media europeană şi de a reduce divergenţele interne.

Dintre direcţiile strategice ale politicii de coeziune a UE, raporul remarcă:

  • eliminarea deficienţelor macrostructurale care limitează potenţialul de creştere al regiunilor – spre exemplu datoria fiscală naţională şi datoria externă a regiunilor cu creştere lentă diminuează potenţialul de creştere al acestora:
  • îmbunătăţirea mediului de afaceri regional, dar şi valorificarea potenţialului productiv al oraşelor – investiţii în oraşe secundare, care, în acest moment, generează 44% din PIB-ul Uniunii Europene, acestea fiind motoare de dezvoltare, magneţi de capital uman şi generatoare de oportunităţi.
  • investiţiile în competenţele profesionale şi întărirea capacităţii administrative – capacitatea administrativă scăzută este una dintre trăsăturile definitorii ale regiunilor mai puţin dezvoltate, iar soluţionarea acestei probleme este fundamentală pentru amplificarea potenţialului regional.

Totuși, dacă tendințele pozitive din ultima decadă vor continua, cele mai sărace regiuni din România, Polonia, Ungaria și Bulgaria vor deveni, până în 2025, mai bogate decât cele din Italia, Spania, Portugalia și Grecia, mai spune raportul citat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Federația sindicatelor penitenciarelor îi reamintește lui Tudorel Toader: comunicarea de informații false se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani

Vladimir Ionescu

Fără recursul compensatoriu, criminalul de la Mediaș ar fi fost liberat condiționat în luna mai 2019, afirmă Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, într-un… Mai mult

Stiri

Corina Crețu și-a anunțat candidatura la europarlamentare pe listele Pro România

Razvan Diaconu

Comisarul european pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu, a anunţat joi că va candida la alegerile pentru Parlamentul European din partea Pro România, precizând că decizia… Mai mult

Stiri

Dosare incomplete – Administrația Prezidențială a comunicat motivele refuzului de numire a miniștrilor la Dezvoltare și Transporturi

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis i-a trimis joi premierului scrisoarea oficială conținând motivele pentru care a refuzat numirea Liei Olguța Vasilescu și a lui Mircea Drăghici pe… Mai mult

Stiri

Greva minerilor de la CE Oltenia a încetat. Ce au obținut protestatarii

Vladimir Ionescu

Administrația CE Oltenia și sindicaliștii au ajuns joi la un acord în urma căruia activitatea va fi reluată imediat. Minerii au acceptat un spor de producţie… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis participă la semnarea Tratatului de cooperare franco-german

Razvan Diaconu

Administrația Prezidențială a anunțat joi că președintele Klaus Iohannis, va participa marți, săptămâna viitoare, la ceremonia de semnare a Tratatului de cooperare și integrare franco-german… Mai mult

Stiri

Tel Drum cere în Justiție să reprimească insula Belina de la CJ Teleorman

Vladimir Ionescu

Tel Drum a atacat în contencios – administrativ, la începutul acestei luni, decizia prin care Consiliul Județean Teleorman a stabilit revenirea insulei Belina și a Brațului Pavel… Mai mult

Stiri

Președintele atacă la CCR interdicția de a se organiza referendum și europarlamentare. Miza

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională interdicția ca la scrutinul pentru Parlamentul European să fie organizat orice fel de referendum. Parlamentul a amendat Legea… Mai mult