Banca Chineză Comercială şi Industrială (ICBC) şi-a inaugurat cu mare pompă prima sa sucursală la Paris. Banca vrea să-şi dubleze prezenţa în Europa, în următoarle 15 zile, urmând să fie deschise sucursale în mai multe oraşe europene importante, printre care Bruxelles, Amsterdam, Milano şi Madrid. ICBC, prima bancă mondială în privinţa capitalizării la bursă, există deja în Europa la Londra, Moscova, Frankfurt şi Luxemburg. „Am decis să deschidem cinci sucursale noi pentru a ajunge mult mai rapid pe principalele pieţe europene, pentru a putea exploata avantajul de a avea clienţi europeni”, a spus numărul unu din bancă, Jiang Jianqing, la un dineu de gală la Paris. (Le Monde)
Polonia a interzis unilateral intrarea în ţară a oficialilor din Belarus implicaţi în înăbuşirea protestelor de după alegerile de luna trecută. Autorităţile poloneze au anunţat că nu vor să aştepte până când UE va lua o decizie în acst sens, la finalul acestei luni. Un diplomat polonez a declarat că ridicarea vizei pentur teritoriul polonez a fost aplicată după un avertisment lansat de ministrul de externe de la Varşovia, în 30 decembrie. Diplomatul nu a precizat dacă şi preşedintele din Belarus, Alexander Lukaşanko, este declarat persona non grata, dar a confirmat că pe listă se află mult mai mulţi oameni decît cei cinci oficiali care nu au voie în prezent să intre în UE şi cei 36 care au viza suspendată temporar. (Eu Observer)
Preşedintele rus s-a întâlnit cu liderul Autorităţii Palestiniene, reafirmând sprijinul pentru un stat palestinian cu capitala în Ierusalimul de Est. Dimitri Medvedev a discutat cu Mahmoud Abbas, în Cisiordania, liderul de la Moscova reiterând sprijinul pentru statul palestinian. Liderii palestinieni consideră vizita ca una istorică, fiind prima la acest nivel în rândul liderilor internaţionali pe teritoriul palestinian, fără a fi urmată de o vizită similară în Israel. Medvedev, care face prima sa vizită în zonă de la accederea în funcţia de preşedinte, trebuia să meargă şi în Israel, dar o parte a itinerariului său a fost amânată din cauza unei greve a angajaţilor ministerului israelian de externe. Aceştia cer condiţii mai bune de muncă şi salarii mai mari şi au anunţat că nu au reuşit să planifice cum trebuie vizita lui Medvedev pentru luna ianuarie. (New York Times)
Preşedintele chinez Hu Jintao şi-a început vizita de patru zile în SUA cu un dineu privat cu preşedintele Obama, aşa cum rar organizează Casa Albă. Analiştii spun că vizita liderului de la Beijing este cea mai importantă vizită a unui preşedinte chinez în ultimii 30 de ani, a unei puteri care se dezvoltă rapid militar, economic şli diplomatic. Relaţiile bilaterale între cele două ţări au fost mai încordate pe probleme precum controlul valutei, disputele comerciale, drepturile omului sau Taiwanul. Discuţiile dintre cei doi lideri vor viza, foarte probabil, şi activităţile nucleare ale Coreei de Nord. (BBC News)
Liderul turc Recep Tayip Erdogan se ceartă cu UE, în încercarea de a debloca discuţiile privind integrarea europeană a ţării sale. Într-un articol publicat în revista Newsweek, liderul musulman spune că piaţa muncii şi sistemul de asigurări sociale din UE sunt în comă, economia europeană stagnează, societăţile europene sunt aproape geriatrice. „Va putea Europa să-şi menţină puterea şi credibilitatea în noua ordine mondială fără să rezolve aceste probleme?”, întreabă Erdogan. Prezintă apoi şi antidotul problemelor: extinderea UE cu Turcia. „Turcia şi-a pus amprenta pe scena mondială cu dezvoltarea sa economică impresionantă şi stabilitatea politică. Economia Turciei este cea mai rapid dezvoltată şi va continua să fie aşaşi în 2011”, subliniază liderul de la Ankara, aăugând că Turcia are vigoarea de care are atâta nevoie UE. (EU Observer)
Ministrul de finanţe francez: speculaţiile privind implicarea chinezilor în cazul de spionaj de la Renault sunt nefondate. Christine Lagarde a precizat, marţi, că nu crede că această anchetă are implicaţii în China, pentru că nu are absolut nicio dovadă în acest sens. Renault a înaintat o plângere penală procraturii din Paris, în care spunea că firma a fost victima unui caz de spionaj industrial, corupţie, trădarea încrederii, furt şi tăinuire. Plângerea nu menţiona nicio putere străină, ci persoane private. Compania s-a declarat victima unei reţele internaţionale bine organizate, dar secretele sale nu sunt totuşi compromise. (New York Times)
