Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituţională legea cartelelor pre-pay, care-i obligă pe deţinătorii acestor tipuri de cartele să-şi înregistreze datele personale, sesizarea urmând să fie dezbătută pe 16 septembrie.
Avocatul Poporului, poziţie ocupată acum de Victor Ciorbea, este singurul care poate ataca ordonanţele de urgenţă.
Legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2015.
Potrivit sesizării Avocatului Poporului, „Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice aduce atingere principiului garantării şi ocrotirii vieţii intime familiale şi private de către autorităţile publice şi principiului proporţionalităţii prevăzut expres de art. 53 alin. (2) din Constituţie”.
De asemenea, se spune în sesizare, „legea criticată nu prevede garanții suficiente care să permită asigurarea unei protecții eficiente a datelor față de riscurile de abuz, precum și față de orice accesare și utilizare ilicită a datelor cu caracter personal„.
Reglementarea prevede o perioadă de un an, respectiv până la 1 ianuarie 2016, pentru ca posesorii de cartele preplătite să aibă posibilitatea de a furniza operatorilor de telefonie datele personale de identificare.
În caz contrar, numărul de telefon este anulat.
Legea „Big Brother”, neconstituţională
Anunţul sesizării vine la numai o după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţională, cu unanimitate de voturi, Legea 82/2012, cunoscută drept legea ”Big Brother”.
Legea îi obliga pe furnizorii de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să stocheze timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.
“Furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi internet sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de email-uri, cu excepţia conţinutului corespondenţei electronice sau al convorbirii telefonice. În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă trebuie să se reţină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit”, prevede actul normativ.
Legea transpunea în legislaţia naţională Directiva Europeană 2006/24/EC, cunoscută drept Directiva Big Brother, ce impunea stocarea datelor privind comunicaţiile electronice şi de telefonie ale cetăţenilor pentru o perioadă de cel puţin şase luni.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a invalidat în luna aprilie această directivă.