Avocatul Poporului (AP) consideră că anumite prevederi privind condițiile pentru a putea candida la Președinția României și condițiile definirii unui partid parlamentar sunt neconstituționale, ca atare a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu excepție de neconstituționalitate, transmite Agerpres.
„Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională a României cu excepția de neconstituționalitate referitoare la prevederile art. 2 alin. (1) lit. e), art. 4 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și cea referitoare la prevederile art. 118 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale. În cadrul analizei textelor de lege sus-menționate, Avocatul Poporului observă, între altele, faptul că acestea încalcă principiile proporționalității și al reprezentativității”, se arată într-un comunicat de presă al AP transmis vineri.
Potrivit sursei citate, prin instituirea a două condiții cumulative – un număr de 200.000 de susținători, care depășește pragul de 1% dintre alegători, și posibilitatea ca un alegător să susțină mai mulți candidați la funcția de președinte – se ajunge la suprimarea exercitării dreptului de a fi ales al cetățenilor români care îndeplinesc condițiile constituționale și legale de a candida.
„Caracterul excesiv al condițiilor impuse de textele criticate rezultă din raportarea pragului de maxim 1% din alegători semnatari pe liste, recomandat de Comisia de la Veneția în Codul bunelor practici în materie electorală – Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), la numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral, declarat de Autoritatea Electorală centrală, la data de 31 iulie 2019, care este de 18.963.792”, susține Avocatul Poporului.
În același timp, Avocatul Poporului constată că egalitatea votului, condiție a reprezentativității funcției de președinte, presupune că fiecare alegător are în mod normal dreptul la un vot și numai la un singur vot. Așadar, dacă prin impunerea unui număr de 200.000 de semnături s-ar fi dorit asigurarea reprezentativității, soluția legislativă firească ar fi trebuit să fie cea a semnăturii pentru un singur candidat.
Prin urmare, în opinia AP, soluția legislativă privind numărul de 200.000 de alegători pentru susținerea unui candidat, cumulată cu aceea a posibilității susținerii mai multor candidaturi de către același alegător, nu poate fi considerată ca având ca scop realizarea unei selecții rezonabile în rândul candidaților pentru a asigura reprezentativitatea acestora la alegerile pentru Președintele României și împiedicarea eventualelor candidaturi abuzive.
Avocatul Poporului consideră, de asemenea, că definiția de partid parlamentar condiționată de existența unui grup parlamentar propriu instituie restrângeri ale drepturilor procedurale în cadrul procesului electoral asociate dreptului de a fi ales. Constituirea deputaților și a senatorilor în grupuri parlamentare este o acțiune strict organizatorică care însă, în viziunea celor două texte de lege criticate, devine o condiție în vederea participării în procesul electoral, creând o situație disproporționată în ceea ce privește exercitarea drepturilor procedurale electorale ale partidelor reprezentate în Parlament prin votul alegătorilor, cu consecința unor abuzuri din partea celorlalți competitori electorali, a explicat AP.
