La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

Cronicile

Avertisment UE – Datoria externă a României ar putea trece de 60% din PIB în decurs de zece ani

de Marin Pana , 10.3.2019

Potrivit Raportului de sustenabilitate fiscală pe 2018 al Uniunii Europene (publicat în ianuarie 2019), datoria externă a României ar putea trece pragul de 60% din PIB în mai puţin de zece ani, dacă nu se petrece nicio schimbare în politicile economice aplicate în prezent.

De la doar 35,1% din PIB la finele anului trecut, ar urma să depăşim nivelul de 50% din PIB în 2025 şi să urcăm la 61,9% în 2029.

Explicaţia acestei evoluţii îngrijorătoare, prevăzută ca scenariu de bază de către specialiştii UE, constă în faptul că va exista un deficit primar în creştere al bugetului general consolidat, atenuat din ce în ce mai puţin de creşterea PIB (aşa-numitul efect al bulgărelui de zăpadă sau snowball effect în lb. engleză), care se va diminua inevitabil pe măsură ce va nivelul de dezvoltare se va majora), cu ajustări minore faţă de trecut pe partea de fluxuri de stoc.

Pe această cale, costurile asociate cu datoria publică raportate la PIB ar urma să fie aproximativ duble în 2029 (2,7% din PIB) faţă de 1,4% din PIB în 2018.

(Citiți și: ”România va plăti anul acesta 11,5 miliarde de lei dobânzi şi comisioane la datoria publică guvernamentală”)

Mai mult, percepţia riscului suveran al României ( care rezultă din probabilitatea mai mare de probleme la plata datoriilor publice angajate ) s-a deteriorat semnificativ din 2015, când se afla în zona recomandată de ratingul de ţară Moody`s până în 2018, cu riscul tot mai evident de a fi plasaţi într-o categorie de risc mai ridicat decât cea în care ne aflăm acum ( Baa3, adică la limita de recomandare investiţională).

Desigur, sunt mai multe scenarii, cu cifre diferite după cum se iau în calcul diverse influenţe pozitive sau negative. Există complicaţii tehnice şi argumente pro sau contra care ar arunca o perdea de fum peste acest adevărat avertisment venit din partea analizei făcute de specialişti europeni independenţi.

Dar avertismentul nu ar trebui să treacă neobservat şi fără o analiză din partea factorilor de decizie.

(Citiți și: ”Valentin Lazea / Sabia cu două tăișuri a datoriei externe și statele care pot să o mânuiască”)

În acest sens, reamintim că nivelul redus al datoriei externe, plecată de la zero după 1989 (cu preţul unor mari suferinţe pentru populaţie în ultimul deceniu de socialism), a fost singurul criteriu păstrat constant şi solid printre cele cinci solicitate la Maastricht pentru aderarea la Zona Euro.

De aceea, sintagma abstractă „sustenabilitate fiscală” ar trebui luată cât se poate de în serios deoarece va avea consecinţe cât se poate de concrete. Mai ales pentru generaţiile viitoare ( nu mai e nevoie să amintim că tot prin 2029 va începe şi marea ieşire la pensie a generaţiei de decreţei, cu trecerea masivă de la susţinerea sistemului de pensii la a fi susţinuţi prin sistemul de pensii).

Oricât ar părea de ciudat acum pentru unii şi împotriva unor interese egoiste de moment, România ar trebui să aducă rapid beneficiile oferite bugetarilor şi pensionarilor în acord cu creşterea economică şi să revină la procesul de consolidare fiscală.

Obligatoriu la acel MTO ( medium term objective, în engleză, de cel mult -1% din PIB deficit bugetar, care fusese atins în 2015), chiar cu un uşor surplus primar care să permită plata dobânzilor la datoria deja contractată (dobânzi care ocupă deja jumătate din deficitul planificat prin legea bugetului pe 2019).

Dacă reveniţi la tabelul cu proiecţia făcută de UE, chiar şi în cazul în care am lua măsuri imediate pentru trecerea la îndeplinirea angajamentelor luate prin pactul de creştere şi stabilitate ( SGP – Stability and Growth Pact în lb. engleză), datoria publică tot ar urma să crească uşor în 2020 şi să rămână peste pragul de 30% până în 2029, ceea ce ne spune multe despre comparaţia între o abordare de tip „după noi potopul” şi una de ajustare moderată.

Ideea fiind de a nu destabiliza economia şi a putea plăti ceva mai lejer ( fără a afecta pe termen de zeci de ani finanţele publice) obligaţiile asumate prin împrumuturile externe ale statului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.3.2019

3 comentarii

  1. dorin valeriu
    11.3.2019, 8:34 am

    S-ar putea … peste zece ani …
    Ce stil de jurnalism, de predictii, de argumente ?

    • Cristian Grosu
      11.3.2019, 10:19 am

      știați că anul trecut ați plătit 3,2 miliarde de euro pentru măsurile luate de CP Tăriceanu în 2008? Iar în 2017 ați plătit 2,9 miliarde, tot de euro, pentru aceleași măsuri? Și că pentru aceleași măsuri anul ăsta veți plăti 3 miliarde tot de euro?

  2. Andrei Holban-Fediuc
    11.3.2019, 11:17 am

    Subiectele pe care le puneti sunt pertinente si apreciez ca efectuati o traducere pentru a largi baza de accesibilitate.
    Insa, consider ca este un imperativ de a include referintele Dvs in forma lor originala si eventual linkul catre site, in caz in care se doreste largirea cunostintelor.
    Va multumesc anticipat.

Lăsați un comentariu


Stiri

Microsoft achită 25 milioane dolari pentru a închide o investigație vizând acte de corupţie în Ungaria

Razvan Diaconu

Compania americană Microsoft a acceptat să achite 25 de milioane de dolari pentru soluţionarea unui litigiu cu Administraţia SUA privind încălcarea reglementărilor anticorupţie în Ungaria.… Mai mult

Stiri

Importurile de gaze în mai 2019, de 353 de ori mai mari decât cele din mai 2018 – date ANRE

Vladimir Ionescu

România a importat în mai 2019 o cantitate de gaze de 1.185.490 MWh, de 353 de ori mai mult faţă de aceeaşi lună a anului… Mai mult

Stiri

Sistemul informatic al CNAS / Mentența bazei de date – contract acordat în regim de urgență

Vladimir Ionescu

Mentenanța Bazei de Date a sistemului informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) va fi atribuit în regim de urgență, luni, după 22… Mai mult

Stiri

Cele mai mari 1.000 de firme din România fac profit tot mai greu. Costurile cresc mai mult decât veniturile

Adrian N Ionescu

Mediul de afaceri din România s-a deteriorat de la an la an, potrivit indicatorilor de profitabilitate ai celor mai mari 1.000 de companii active, spune… Mai mult

Stiri

Iran anunță destructurarea unei rețele CIA: 17 persoane arestate, unele deja condamnate la moarte

Vladimir Ionescu

Autorităţile iraniene au anunţat luni că au arestat 17 persoane, dintre care câteva au fost condamnate la moarte, în cadrul unei operaţiuni de dezmembrare a… Mai mult

Stiri

Cardul de sănătate – a 22-a zi de nefuncționare. Reuniune de urgență la Ministerul Sănătății

Razvan Diaconu

Sistemul cardului național de sănătate nu funcționează pentru a 22-a zi consecutiv, aceasta fiind cea mai gravă avarie de la darea sa în folosință. CNSAS… Mai mult

Stiri

Raport PwC / Industria de media și divertisment din România va atinge 3 miliarde dolari în 2019

Razvan Diaconu

Industria de media și divertisment din România va atinge în 2019 pragul de 3 miliarde de dolari, în creștere cu 7,1% comparativ cu 2018. România… Mai mult