sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 octombrie, 2017

Actualul ministru de externe al Austriei, Sebastian Kurz (31 de ani, FOTO), va fi cel mai tânăr prim ministru din Uniunea Europeană, în urma victoriei Partidului Poporului (ÖVP) în alegerile de duminică.

ÖVP a câștigat 30,5% din voturi, potrivit sondajului exit-poll citat de Reuters.

Pe locul doi se află Partidul Libertății (FPÖ), de extremă dreapta, cu 26,8%, care a depășit Partidul Social Democrat (SPÖ, 26,2%), marele perdant al alegerilor.


Deși sub așteptările de anul trecut, când era pe primul loc în sondaje, rezultatele extremei drepte au  relevanță europeană, după ce, în Germania, un alt partid de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD), a intrat în Bundestag – o premieră pentru Germania postbelică.

Un grup de partide austriece mai mici au intrat în parlament. Verzii au suferit pierderi uriașe după ce Peter Pilz, unul dintre liderii formațiunii, s-a despărțit pentru a-și forma propria mișcare. Sprijinul pentru Grupul Verzilor a scăzut la 4,7%, de la peste 12% în 2013. Pragul de aderare la parlament este de 4%.

Noul partid al lui Pilz a marcat 4,3%, iar partidul liberal Neos a terminat cu 5,3%.

Variante de guvernare


FPÖ  putea fi chemat la negocieri de conservatorii câștigători, dacă social democrații nu-și schimbă liderul.

Conservatorii de la ÖPV și extrema dreapta FPÖ au mai fost la guvernare împreună între 2000 și 2005, dar de data aceasta tânărul lider al  conservatorilor și-a păstrat deschise toate opțiunile .

Viitorul cancelar al Austriei, Sebastian Kurz, a fost numit în fruntea partidului său abia în mai și a reușit să îl ducă în fruntea preferințelor austriecilor,  invingând extrema dreapta cu armele acesteia.

Sebastian Kurz a adoptat o pozitie dură împotriva imigrantilor și a promis că va împiedica o repetare a crizei europene a migranților, potrivit Reuters.

Totuși, liderul conservator a făcut aluzie la o eventuală coaliție cu social democrații, atunci când a spus că vor fi schimbări de lideri la partidele care pierd alegerile.

Afirmația a fost interpretată ca un indiciu că  coaliția dintre conservatori și social democrați ar fi posibilă dacă liderul acestora și actualul cancelar Christian Kern va fi schimbat în partidul său de Hans Peter Doskozil, actualul ministru al Apărării.

Marja de eroare este de 2,2 puncte procentuale și va mai dura câteva zile până când se va decide cine a câștigat, de fapt locul secund și ar avea șanse să intre în coaliție, potrivit Politico.

Alternativa extremei drepte

Dacă intră în guvern, Partidul Libertății (FPÖ) va presa pentru oprirea asistenței sociale pentru imigranților, ca și pentru alăturarea Austriei la grupului Visegrad, ale cărui granițe se vor suprapune astfel cu cu cele ale imperiului austro-ungar din secolul al XIX-lea, remarcă The Guardian.

Șeful FPÖ, Norbert Hofer – învins în prezidențialele din decembrie 2016, va fi împins de partid ca pretendent al portofoliului de la Externe, ceea ce ar complica relațiile Vienei cu Bruxelles -ul.

Nu ar fi o premieră. Austria a suferit represalii și sancțiuni economice din partea UE, în 2000, când Jörg Haider, fondatorul FPÖ, devenit partid de guvernământ, a scandalizat cancelariile europene cu pozițiile sale antisemite.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Jörg Haider, un fost funcționar nazist și membru SS după sfârșitul celui de-al doilea război mondial, a fondat Partidul Libertății, care  a devenit primul partid populist din dreapta care a făcut parte dintr-un guvern în Europa postbelică

Divizarea partidului în 2005 și moartea lui Haider într-un accident de mașină, trei ani mai târziu, părea să însemne sfârșitul partidului anti-imigrație, dar 12 ani mai târziu, oficialii FPÖ au reușit să transforme  Austria în ceea ce analiștii politici numesc „un exportator net al populismului de extremă dreapta”, mai spune The Guardian.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: