Audiere cu uşile închise a Corinei Creţu în Parlament

Corina Creţu, comisarul nominalizat al României, a fost audiată luni în parlamentul de la Bucureşti, de către comisiile reunite de afaceri europene, ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Audierea a avut loc cu uşile închise. Surse politice au declarat pentru cursdeguvernare.ro că această manieră a fost dorinţa PSD, pentru a evita dezbaterile aprinse şi controversele pe marginea pregătirii Corinei Creţu, i ar fi putut aduce prejudicii la audierea în Parlamentul European.

„Am fost surprinsă. Nu mi se pare a avea o justificare, pentru că aşa ne mai învăţăm şi noi cu temele europene”, este opinia senatoarei Gabriela Creţu (PSD).

Senatoarea PSD a explicat – în calitatea sa de raportor pe legea de cooperare dintre guvern şi parlament, care stipulează audierea în parlamentul naţional al persoanelor nominalizate pentru postul de comisar european – care este scopul acestei audieri şi l-a contrazis pe liderul PSD, Victor Ponta, în explicarea acestei proceduri.

Gabriela Creţu a spus că parlamentul naţional nu audiază competenţa pentru portofoliul atribuit nominalizatului, ci cu totul alte aspecte, întrucât parlamentul naţional nnu are competenţele pentru această evaluare pe care, o face de altfel, Parlamentul European.

„Trebuie să audiem persoana nominalizată de guvern, indiferent de portofoliu. Pentru că îi analizăm profilul politic, concepţia despre Europa sau în care tabără se va plasa când vor apărea idiferenţe de opinii pe politici în Colegiul Comisarilor. Aş fi vrut să purtăm o asemenea discuţie şi să nu intrăm în detlii de politici regionale”, a afirmat parlamentarul PSD pentru cursdeguvernare.ro.

Senatoarea a mai afirmat că este pentru prima dată când se aplică legea, Legea 373/2013, şi crede că „este un pas înainte”, chiar dacă audierea trebuia să aibă loc la nominalizarea, comisarului român, în aceste condiţii putând fi audiat şi Dacian Cioloş.

Opoziţia, nemulţumită că nu a primit răspunsurile dorite

Chiar dacă senatoarea Gabriela Creţu spune că în timpul audierii nu trebuia să se intre în aspecte de detaliu ale portofoliului, întreucât asta se va întâmpla în Parlamentul European, reprezentanţii opoziţiei sunt nemulţumiţi că nu au primit răspunsurile dorite.

Deputatul PDL Alexandru Nazare a spus, pentru cursdeguvernare.ro, că a vrut să ştie de la comisarul Corina Creţu cum ar reuşi să rezolve situaţia în care politicile regionale la nivel european ar intra în coliziune cu cele ale partidului din care face parte şi cu planurile guvernului.

De exemplu, care ar fi opţiunea sa dacă autostrada Comarnic-Braşov ar fi finanţată din fonduri europene sau, aşa cum îşi doreşte guvernul, prin parteneriat public-privat.

„Mi s-a spus că voi primi răspuns ulterior”, a afirmat Alexandru Nazare.

Şi acelaşi răspuns l-a primit şi la o întrebare referitoare la acordul de parteneriat pentru perioada 2014-2020: Care este abordarea agreată de gestionare a banilor, centralizată, cum este în România, sau în varianta de succes poloneză, în care fondurile sunt gestionate la nivel regional, iar rata de absorbţie este de 80%.

„Nu a fost o dezbatere reală”, crede politicianul de la PDL, în timp ce Gabriela Creţu o cataloghează drept o „discuţie deschisă”, în care Corina Creţu s-a descurcat foarte bine.

Premierul Ponta şi-a susţinut comisarul nominalizat

Premierul Victor Ponta a fost prezent la prima parte a audierii Corinei Creţu. Puterea şi opoziţia au părerile împărţite în ceea ce priveşte prezenţa prim-ministrului.

„Domnul Ponta a conştientizat în ultimul moment că este important, în vederea audierii din PE, să respecte legea. dar, din păcate, audierea trebuia să aibă loc înainte niminalizării”, a spus senatoarea Anca Boagiu, preşedinta comisiei de afaceri europene din Senat.

Aceasta vorbeşte despre eforturile PPE şi ale şefului statului în Consiliul European pentru a obţine importantul portofoliu al politicilor regionale, efort care pare să fie fost conştientizat de Victor Ponta, spune Anca Boagiu.

La rândul său, Gabriela Creţu a vorbit şi ea despre sensibilitatea premierului la obiecţiile opoziţiei. „A simţit nevoia să vină să dea o explicaţie, să spună că respectă legea”, a spus senatoarea PSD, adâugând că nu era nevoie de o susţinere a comisarului european.

„Nu cred că avea nevoie Corina Creţu în galerie de Ponta şi Teodorovici, dar cred că cei doi au considerat că doamna Creţu are nevoie de întăriri, care să inhibe dezbaterea”, a spus şi Alexandru Nazare.

Opoziţia o susţine pe Corina Creţu

Cei doi reprezentanţi ai opoziţiei chestionaţi de cursdeguvernare.ro şi-au arătat şi susţinerea pentru comisarul român. Corina Creţu ar trebui să fie „un comisar implicat şi curajos”, în viziunea lui Alexandru Nazare.

„Sper ca doamna Creţu să depăşească momentul sensibil al audierii din Pe şi să facă faţă portofoliului pe care are norocul şi onoarea să îl primească”, a spus şi Anca Boagiu.

Nici reprezentanta puterii nu crede că vor apărea probleme pe care i le-ar putea face eurodeputaţii opoziţiei în Parlamentul European.

Corina Creţu începe marţi pregătirea pentru audierea din PE

Comisarul român va începe marţi pregătirea pentru audierea din Parlamentul European, o pregătire făcută cu ajutorul experţilor de la DG Regio, directoratul pe care urmează să îl conducă.

„Am avut foarte multe întâlniri cu colegii din comisia de Dezvoltare Regionala din PE şi voi continua aceste întâlniri pentru că aş vrea să-i întâlnesc personal înainte de audieri, pentru a cunoaşte în mod direct preocupările lor şi ceea ce asteaptă de la viitorul comisar european”, a spus Corina Creţu la ieşirea de la audiere.

Fostul eurodeputat PSD a adoptat deja limbajul şi şabloanele comisarilor europeni. Şi-a intrat în rolul care cere echidistanţă faţă de toate cele 28 de state membre, în momentul în care a fost întrebată ce poate face pentru România:

„Este evident că toate statele membre vor beneficia de acelaşi tratament, este un cod de conduită pe care toţi comisarii europeni vor trebui să-l urmeze. (…) Deci eu văd rolul meu ca un ambasador al politicii regionale în raport cu statele membre, în raport cu regiunile şi în raport cu societatea civilă şi comunităţile locale”, a spus Corina Creţu.

Aceata nu crede că sunt „oi negre” printre statele UE, cum ar putea fi considerată România şi a ţinut să argumenteze că sunt 7-8 ţări care mai au de atras peste 50% dintre fondurile alocate în perioada 2007 – 2013.