Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult›
17.01.2021
Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult›
17.01.2021
România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult›
15.01.2021
Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult›
14.01.2021
Atenție: ”viteza legală” a consumului a fost depășită cu mult
de Marin Pana 4.10.2017
Creşterea cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a urcat în luna august la cel mai ridicat nivel de la începutul acestui an (15,9% în serie brută – !! – şi 12,6% dacă se face ajustarea în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate).
Este un rezultat în creştere pronunţată şi aproape dublu faţă de luna iunie a.c., când, oricum se situa semnificativ peste nivelul de +5,7% consemnat pentru creşterea economică.
Fără a fi specialist în economie, nu e nevoie de prea multă imaginaţie pentru a vedea de unde a fost susţinut consumul din ce în ce mai accentuat: DIN IMPORT.
Creşterea consumului în anul 2017 (indici de volum ajustati în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, % faţă de aceeaşi lună a anului precedent)
Mai grav, ecartul cu care consumatorii români au depăşit entuziaşti „viteza legală”, rezultată din corelarea cu rezultatele economiei, s-a majorat de la începutul anului şi a primit un nou impuls la începutul semestrului doi, odată cu majorarea discreţionară a pensiilor cu încă 9%, peste cele cinci procente acordate la 1 ianuarie (şi acelea în exces faţă de prevederile legale).
Creşterile consemnate în luna august 2017 pe categorii de produse, din care a rezultat nivelul record amintit mai sus, au fost mai mari pe segmentele de produse nealimentare şi carburanţi pentru autovehicule ( ambele cu +17,8% în variantă ajustată) şi ceva mai ponderate la produse alimentare, băuturi şi tutun (+7%).
În mod evident, asemenea creşteri nu au putut fi acoperite din producţia internă ( altminteri am fi avut o creştere de PIB şi mai mare), ceea ce a dus la tendinţe inflaţioniste tot mai accentuate şi expandarea deficitului extern care a pus presiune tot mai mare pe cursul de schimb al monedei naţionale.
Din păcate, revendicările salariale în curs şi măsurile deja anunţate pentru anul viitor vor afecta şi mai mult echilibrul macroeconomic esenţial între producţie şi consum.
Cu ce rezultate, vom vedea în lunile următoare, când măsurile cu efect temporar de stăvilire a inflaţiei şi a devalorizării leului îşi vor epuiza treptat resursa de intervenţie.