Asociaţia VeDem Just a transmis Curţii Constituţionale o scrisoare deschisă în care cere vacantarea postului ocupat de Petre Lăzăroiu (foto), judecător CCR de 10 ani, deși legea nu permite decât un mandat de nouă ani.
De asemenea, organizația, din care face parte și judecătorul Cristi Danileț, solicită CCR să explice dacă sunt legale deciziile luate de Curte după 4 mai, data de la care Petre Lăzăroiu nu mai putea ocupa postul de judecător constituțional.
Printre aceste decizii se numără și cea de joi, când CCR a hotărât că președintele României trebuie să emită decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA, așa cum a cerut minsitrul Justiției, Tudorel Toader.
De ce data de 4 mai – Pe 4 mai a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia CCR nr. 136/2018, care precizează că este neconstituțională depășirea mandatului de nouă ani la CCR. Mai precis, atunci când o persoană înlocuiește o alta în funcția de judecător constituțional, mandatul său nu poate fi mai lung decât restul de mandat al antecesorului. Întrucât deciziile CCR sunt obligatorii pentru viitor și după publicarea în Monitor, aceasta este data după Petre Lăzăroiu trebuie exclus din postul de judecător constituțional.
În opinia VeDem Just, soluția acestei situații este următoarea:
- Președintele CCR, Valer Dorneanu, trebuie să constate încetarea mandatului domnului Petre Lăzăroiu ca urmare a excluderii sale de drept din CCR, în temeiul art. 67 alin. (2) pentru cazul din alin. (1) lit. a) al Legii nr. 47/1992.
- Președintele CCR trebuie să emită ordinul în temeiul art. 9 alin (1) litera e) şi alin 3 din legea 47/1992.
Asociația atrage atenția, de asemenea:
- la ședințele următoare ale Plenului CCR nu poate participa domnul Petre Lăzăroiu
- pentru hotărârile date de CCR din 4 mai 2018 adoptate prin participarea la soluționare și la deliberare a unui civil, Plenul CCR trebuie să găsească o soluție cu privire la efectele create.
Situația lui Petre Lăzăroiu, explicată de VeDem Just:
Unul dintre judecătorii CCR, domnul Petre Lăzăroiu, exercită această funcție de mai mult de nouă ani. Astfel, Președintele României a emis Decretul nr. 553/2010 publicat în M.Of. nr. 372 din 4 iunie 2010, pentru numirea acestuia în funcţia de judecător la Curtea Constituţionalã pentru un mandat de nouă ani, începând cu data de 8 iunie 2010, menționând ca temei legal art. 68 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.
Anterior însă acesta îndeplinise un mandat parțial de judecător la CCR, fiind numit de Președintele statului prin Decretul nr. 870/2008 publicat în M.Of. nr. 654 din 16 septembrie 2008.
Așadar, în total domnul Petre Lăzăroiu a îndeplinit funcția de judecător CCR începând cu 16 septembrie 2008 până în prezent.
Între timp a intervenit decizia 136/2018 din 4 mai 2018.
Aceasta, fiind general valabilă, i se aplică și domnului Petre Lăzăroiu, căruia ar fi trebuit să i se finalizeze cel de al doilea mandat la 8 iunie 2019: nu este afectat retroactiv mandatul său curs până în prezent, ci este vizată situația ivită după data de 4 mai 2018, fiind vorba de o situația juridică născută anterior și nefinalizată la data ivirii aspectului de neconstituționalitate, așa cum însăși Curtea stabilește în mod reperat (a se vedea Deciziile nr. 755/2014 și nr. 587/2017).
Așadar, asociația noastră susține că Decretul Președintelui României nr. 553/2010 de numire ca judecător constituţional a domnului Petre Lazaroiu, emis în temeiul articolul 68 alin. (3) din legea 47/1992, declarat neconstituţional de către Curte prin Decizia 136/2018, şi-a încetat efectele de la data publicării deciziei Curţii nr. 136/2018 și anume 4 mai 2018.
Ca urmare, Președintele CCR trebuie să constate încetarea mandatului domnului Petre Lăzăroiu ca urmare a excluderii sale de drept din CCR, în temeiul art. 67 alin. (2) pentru cazul din alin. (1) lit. a) al Legii nr. 47/1992.
Președintele CCR trebuie să emită ordinul în temeiul art. 9 alin (1) litera e) şi alin 3 din legea 47/1992. În opinia noastră, la ședințele următoare ale Plenului CCR nu poate participa domnul Petre Lăzăroiu. Iar pentru hotărârile date de CCR din 4 mai 2018 adoptate prin participarea la soluționare și la deliberare a unui civil, Plenul CCR trebuie să găsească o soluție cu privire la efectele create.
