Arabia Saudită a lansat în noaptea de miercuri spre joi o operațiune militară în Yemen pentru a-l apăra pe președintele yemenit, Abd-Rabbu Mansur Hadi, contestat de rebelii șiiți houthi.
Loviturile aeriene lansate miercuri noaptea de aviația saudită au distrus depozite de muniții ale rebelilor houthi și au cauzat moartea mai multor lideri ai acestora, scrie presa internaţională.
Egiptul s-a alăturat şi el operaţiunilor. Patru nave de război egiptene au intrat joi în Canalul Suez îndreptându-se spre Yemen pentru a consolida securitatea Golfului Aden, au anunțat surse ale administrației Canalului Suez, citate de AFP și Reuters.
La rândul său, Turcia a anunțat joi că sprijină operațiunea militară condusă de Arabia Saudită contra milițiilor houthi din Yemen.
Ministerul turc de Externe a explicat că Arabia Saudită a informat Ankara despre operațiunea militară înainte ca aceasta să fie lansată, considerând că acțiunea va duce la restabilirea autorității legitime a statului yemenit și va preveni un război civil.
În ultima săptămână, luptători din milițiile Houthi s-au confruntat cu forțe loiale președintelui Abd-Rabbu Mansour Hadi în orașul central Taiz, într-o escaladare a luptei pentru putere care riscă să atragă Arabia Saudită vecină și principalul său rival regional, Iranul.
Situaţia premergătoare intervenţiei în Yemen
Yemenul a plonjat în haos politic în luna ianuarie, după demisia Guvernului urmată de cea a preşedintelui, respinsă imediat de Parlament, în timp ce capitala Sanaa a căzut sub controlul unei miliţii şiite, Ansaruallah, denumite şi Houthis.
Acestea ceruseră mai multă influenţă în instituţiile statului şi au contestat proiectul de Constituţie care prevede transformarea Yemenului în stat federal cu şase regiuni.
Ulterior loviturii de stat, miliţiile şiite au preluat controlul asupra Parlamentului, argumentând că nu mai este legitim. În locul acestuia, Comitetul Revoluţionar a anunţat că alege o Adunare Naţională interimară care să înlocuiască Parlamentul dizolvat. Noua Adunare Naţională, alcătuită din 551 de membri, va alege un Consiliu Prezidenţial format din cinci membri care va guverna ţara pentru o perioadă interimară.
De partea cealaltă, preşedintele Abd Rabbuh Mansur Hadi, care şi-a anunţat demisia la 22 ianuarie, s-a dovedit un aliat crucial al Statelor Unite, permiţându-le în special să desfăşoare atacuri cu avioane fără pilot împotriva militanţilor Al-Qaida pe teritoriul său.
Preşedintele Hadi a fost ales în 2012 după plecarea lui Ali Abdallah Saleh, îndepărtat de la putere după valul de revolte din timpul Primăverii Arabe.
Yemenul este baza Al-Qaida în Peninsula Arabă (AQPA), considerată de Washington drept aripa cea mai periculoasă a reţelei extremiste, care a revendicat atentatul împotriva Charlie Hebdo din 7 ianuarie.
Mai multe state occidentale, printre care şi SUA, Franţa şi Marea Britanie şi-au închis ambasadele, iar Washingtonul a decis retragerea ultimilor săi militari aflaţi în Yemen, 100 de membri ai trupelor speciale, care erau staţionaţi în baza aeriană Al Anad.
Retragerea a avut loc în urma unor atacuri care au avut loc acum două săptămâni. Terorişti-kamikaze au atacat într-o zi de vineri, în ziua musulmană de rugăciune, două moschei frecventate de insurgenţi huthi din capitala Yemenului, omorând 137 de persoane şi rănind alte 350.
Reţeaua teroristă sunnită Statul Islamic a revendicat atacurile teroriste, experţii considerând că grupul radical încearcă să câştige teren într-un fief al organizaţiei Al-Qaida în Peninsula Arabia.
Confruntare Riad-Teheran
Insurgenţii huthi sunt sprijiniţi de Teheran, dar Iranul a respins constant acuzația că furnizează bani și pregătire milițiilor houthi din Yemen.
Arabia Saudită, o ţară preponderent sunnită, acuză însă Iranul şiit, principalul adversar regional, că alimentează conflictul interconfesional din Yemen prin susţinerea insurgenţilor şiiţi.
Presa de stat iraniană a calificat operațiunea militară condusă de Arabia Saudită împotriva milițiilor houthi drept o ”agresiune susținută de SUA”.
Efecte: preţul petrolului Brent a crescut la 60 de dolari barilul
În urma operaţiunilor militare saudite în Yemen, barilul de petrol Brent cu livrare în luna mai era cotat la 59,78 de dolari pe bursa din Londra. De asemenea, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu până la 6,6%, la 52,48 de dolari pe bursa din New York, relatează Bloomberg.
Yemen contribuie cu mai puţin de 0,2% din producţia globală de petrol, însă localizarea sa în vecinătatea strâmtorii Bab el-Mandeb îi oferă un rol deosebit de important în transportul ţiţeiului.
Preţul petrolului Brent a avansat joi cu 5,8%, la aproape 60 de dolari pe baril, pe fondul îngrijorărilor legate de atacurile lansate de Arabia Saudită asupra rebelilor şiiţi în Yemen, conflict care ar putea duce la întreruperea livrărilor de petrol.
Barilul de petrol Brent cu livrare în luna mai era cotat la 59,78 de dolari pe bursa din Londra. De asemenea, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu până la 6,6%, la 52,48 de dolari pe bursa din New York, relatează Bloomberg.
Yemen contribuie cu mai puţin de 0,2% din producţia globală de petrol, însă localizarea sa în vecinătatea strâmtorii Bab el-Mandeb îi oferă un rol deosebit de important în transportul ţiţeiului.
În 2013, 3,8 milioane de barili de ţiţei şi produse rafinate pe zi au trecut prin strâmtoarea Bab el-Mandeb, cea mai mare parte a transporturilor fiind livrată către Canalul Suez şi gazoductul SUMED, care leagă porturile din Egipt de la Marea Roşie şi Marea Mediterană.
„În timp ce nimeni nu va sesiza miile de barili de petrol din Yemen, milioane de barili din Arabia Saudită vor conta. Arabia Saudită s-a temut ca revoltele să nu se extindă şi în afara Yemenului”, a declarat John Vautrain, preşedintele firmei de consultanţă Vautrain & Co. din Singapore.
Investitorii sunt îngrijoraţi că o posibilă închidere a strâmtorii ar duce la creşterea costurilor cu transportul, precum şi a timpului necesar livrării petrolului. AIE arată că, în acest caz, vasele care transportă petrol din Europa şi Africa de Nord nu vor mai putea urma cea mai directă rută către Asia, ci vor trebui să ocolească întregul continent african.
Arabia Saudită a fost unul dintre principalii actori ai deciziei OPEC de a nu reduce producţia de 30 de milioane de barili pe zi în luna noiembrie a anului trecut. Atunci, ministerul Petrolului din Iran, Bijan Namdar Zanganeh, a declarat că hotărârea „nu este în linie cu ce ne-am dorit”.
Decizia OPEC şi creşterea producţiei de petrol din SUA la cel mai înalt nivel din ultimele trei decenii au determinat apariţia unui surplus pe piaţă. În aceste condiţii, preţul petrolului Brent a coborât cu aproape 50% din iunie anul trecut, până la începutul anului, când s-a stabilizat la aproximativ 55 de dolari pe baril.
