joi

28 martie, 2024

18 mai, 2020

Arabia Saudită ar putea fi forțată să renunțe la încheierea de noi contracte de achiziție de armament și să întârzie plățile la achiziții deja convenite pe măsură ce criza financiară generată de scăderea prețului petrolului va gripa economia acestei țări, prevăd specialiști citați de The Guardian.

Situația ar putea avea repercusiuni politice pe termen lung pentru țara condusă de Mohammed bin Salman, prințul coroanei și conducător de facto,  care poartă un sângeros război cu Yemenul vecin.

Arabia Saudită traversează o criză bugetară fără precedent generată de prăbușirea piețelor petroliere și de pandemia Covid-19, care a redus cererea globală de petrol pentru viitorul previzibil.

8% din PUB-ul saudit cheltuit pe armament


„Nu am nicio îndoială, este sfârșitul unei ere. Epoca în care în Golful Persic avea toți acești bani s-a încheiat”, este opinia lui Bruce Riedel, cercetător principal la Brookings (Washington) și ”veteran” al Agenției Centrale de Informații, unde a lucrat 30 de ani, și fost consilier în problemele Orientului Mijlociu pentru mai multe administrații americane.

Arabia Saudită a cheltuit anul trecut pe achiziții de armament aproximativ 62 miliarde de dolari, sumă care a plasat-o pe locul cinci în lume ca nivel al cheltuielilor de apărare.

Deși suma totală a fost mai mică decât cea din 2018, ea reprezintă în continuare aproximativ 8% din PIB-ul saudit – asta înseamnă că țara a cheltuit o parte mai mare din averea sa în arme decât SUA (3,4%), China (1,9%), Rusia (3,9%) ) sau India (2,4%), potrivit cercetărilor realizate de Institutul Internațional pentru Pace din Stockholm.

De zeci de ani, aceste cheltuieli militare au consolidat influența politică a țării în regiune.

„Dacă Arabia Saudită nu ar fi fost de departe unul dintre cei mai mari cumpărători de arme, probabil că nu ar fi putut conta pe sprijinul necondiționat al marilor puteri occidentale. Unul dintre rezultatele achiziției de arme este că poți cumpăra la pachet și relații ”, afirmă Andrew Feinstein, expert în corupție și în comerțul mondial de arme.

The Guardian plasează în context teoria lui Andrew Feinstein: în SUA, președintele Trump a evocat planul de achiziții de armament al Arabiei Saudite, exagerând chiar estimarea impactului pe care îl produc contractele specifice ale saudiților asupra locurilor de muncă din SUA – pentru a justifica reacția slabă a administrației sale la uciderea lui Jamal Khashoggi, jurnalist Washington Post.

13% din veniturile BAE Systems sunt realizate în Arabia Saudită

Statisticile publice arată însă că Marea Britanie este cel mai mare furnizor de armament pentru Arabia Saudită: mai mult de 4,7 miliarde de lire sterline a încasat Regatul Unit de când a început campania saudită de bombardamente împotriva Yemenului, în martie 2015.

Analistul american Bruce Riedel crede că guvernul saudit va fi forțat să își revizuiască planurile de achiziții de armament. Și nu este singurul – Andrew Smith, reprezentant al unei organizații care militează pentru limitarea comerțului cu armament, afirmă: ”Mă aștept ca, în termen scurt, Arabia Saudită să renunțe la angajamente pentru achiziții mari, precum noul set de avioane de luptă, de exemplu, contract pe care Marea Britanie îl negociază de ceva timp.”

Alt expert, Gerald Feierstein, fost ambasador american în Yemen, crede că ar fi ușor pentru saudiți să întârzie sau să anuleze noi contracte de armament, dar că guvernul va fi nevoit să continue contractele de întreținere, pentru a-și menține funcționale capacitățile militare actuale. Gerald Feierstein mai spune că Arabia Saudită a căutat deja să renegocieze termenele de plată pentru achiziții, cu scopul de a le extinde pe perioade lungi de timp.

Bruce Riedel este de părere că în situația în care Arabia Saudită își va reconsidera planurile de achiziții de tehnică militară, cea mai afectată de această schimbare de priorități bugetare va fi compania britanică BAE Systems, in cauza expunerii pe care o are pe piața Arabiei Saudite Un purtător de cuvânt al BAE Systems a declarat The Guardian că veniturile grupului sunt realizate în proporție de 13% din relația cu Arabia Saudită.

Cât ar trebui să fie barilul de țiței pentru ca Arabia Saudită să își mențină balanța bugetară

Prețul țițeiului ar trebui să fie în jurul a 85 de dolari pe baril pentru ca Arabia Saudită să își mențină balanța bugetară, dar evoluțiile prețului din ultimii ani au afectat rezervele bugetare saudite, care au scăzut de la 750 miliarde dolari la 500 miliarde în ultimii 5 ani. Barilul de țiței era cotat luni, 18 mai, la 31 de dolari.

Chiar dacă, recent, Arabia Saudită a crescut, de o manieră fără precedent, impozitele și și-a redus cheltuielile bugetare, în mod public nu pare să se abțină de le cheltuieli: Fondul Suveran controlat de prințul Mohammed a anunțat că va cumpăra pachetul majoritar de acțiuni al clubului de fotbal Newcastle și a investit sute de milioane de dolari în acțiuni ale operatorului Carnival Cruise și ale promotorului de concerte și evenimente publice Live Nation.

Kristian Ulrichsen, cercetător al Baker Institute, are un scenariu diametral opus: Arabia Saudită își va dubla investițiile în apărare în ciuda tuturor presiunilor economică din cauza îndoielilor cu privire la viitorul angajamentelor SUA față de securitatea saudiților.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: