duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 februarie, 2022

elevi scoala coronavirus

Reorganizarea Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) a fost adoptată miercuri, prin aprobarea unui proiect de HG criticat de asociațiile de profil și a fost avizat negativ de Consiliul Economic și Social (CES).

Un număr de 14 organizații au trimis o scrisoare deschisă Guvernului și Președintelui Iohannis, cerând retragerea proiectului. Aceste ONG-uri au acuzat că prevederile vor duce la pierderea independenței ARACIP și la politizarea acesteia.

ARACIP este instituția ce acreditează și evaluează școlile și grădinițile, iar Guvernul României și-a motivat modificările susținând că ele vor conduce la îmbunătăţirea performanţei sistemului naţional de educaţie, asigurând premisele implementării reformei în educaţie”. Starea actuală a învăţământului preuniversitar românesc, „deficitară” din punct de vedere al calităţii rezultatelor, este în bună parte şi „o consecinţă a incapacităţii ARACIP” de a atinge obiectivele stabilite prin lege, conform unor explicații ale Ministerului Educației.


Ministerul mai menționează, într-un comunicat, că reorganizarea agenţiei ţine seama atât de practicile internaţionale din state cu sisteme performante de educaţie, precum Marea Britanie, Olanda, Franţa sau Finlanda, cât şi de concluziile şi obiectivele asumate prin Proiectul „România Educată”.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

„Conform reglementărilor legale în vigoare, agenţia ar fi trebuit să asigure evaluări periodice ale şcolilor româneşti şi să propună soluţii sistemice de îmbunătăţire a performanţei şi de adaptare la realitate. În cei 16 ani de activitate, obligaţia legală de evaluare periodică s-a realizat în mai puţin de un sfert din şcolile româneşti, dovedind, pe baza lipsei de eficienţă, nevoia acută de reformare. Chiar şi acolo unde s-a realizat evaluarea periodică, principiile de bază ale unei evaluări colegiale au fost departe de a fi respectate”, mai arată comunicatul.

„Agenţia Română de asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar trebuie să devină unul dintre pilonii principali ai unei Românii educate, iar Ministerul Educaţiei a formalizat astăzi startul adaptării acestei instituţii la noile nevoi ale societăţii, propunând un mecanism administrativ democratic, performant, eficient şi transparent, de secol XXI”, mai precizează comunicatul de presă transmis după aprobarea HG în Guvern.

Principalele noutăți din HG:

  • Procesul de evaluare externă va fi separat la nivel operaţional de cel de decizie, în scopul profesionalizării capitalului uman şi al creării unui mecanism eficient şi echilibrat între diversele componente ale procesului de evaluare;
  • Pentru prima oară de la înfiinţarea ARACIP, în anul 2005, vor fi reprezentaţi în Consiliul ARACIP, cu statut de observator, elevii, părinţii şi sindicatele din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar;
  • Pentru consolidarea expertizei, vor putea fi constituite comisii consultative, formate din cadre didactice sau cercetători, români sau străini, cu expertiză în domeniul educaţiei.
  • Registrul evaluatorilor externi care realizează activităţile de evaluare va fi temeinic revizuit şi completat în scopul consolidării profesionalismului, dar şi a caracterului colegial al evaluărilor.
  • Consiliul ARACIP, organul colectiv de conducere al agenţiei, se reorganizează şi va funcţiona cu 15 membri care reprezintă actorii relevanţi implicaţi în procesul educaţional din România. Toţi cei 15 membri cu drept de vot ai consiliului ARACIP trebuie să aibă experienţă didactică sau să aibă responsabilităţi în organizarea activităţii de învăţământ. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei vor avea competenţe specifice precum învăţământul în limbile minorităţilor sau recunoaşterea şi echivalarea diplomelor şi actelor de studii, expertiză necesară pentru conectarea cu alte sisteme de învăţământ.
  • Implicarea sectorului privat în structura ARACIP, având în vedere ca peisajul furnizorilor de educaţie din România s-a schimbat semnificativ în ultimii 16 ani (dacă la momentul adoptării legislaţiei ARACIP, în 2005, învăţământul era aproape exclusiv de stat, astăzi sectorul privat este unul mult mai mare şi reprezintă o componentă importantă a sistemului de învăţământ prin oferirea de servicii şi modele alternative care pot contribui la asigurarea calităţii la nivel de sistem).
  • Preşedintele Consiliului ARACIP va fi ales, pentru prima oară, în mod democratic dintre reprezentanţii actorilor implicaţi în educaţie, cu două treimi din voturile membrilor Consiliului şi va putea avea un număr de maximum două mandate.
  • Capacitatea instituţională va fi îmbunătăţită semnificativ, atât în ceea ce priveşte calitatea activităţilor de evaluare, cât şi în ceea ce priveşte comunicarea cu beneficiarii, prin creşterea numărului de posturi de experţi în domeniul asigurării calităţii, dar şi al celor de suport juridic şi administrativ. Creşterea capacităţii administrative a ARACIP, prin suplimentarea numărului de posturi, de la 40 la 75, va contribui la eficientizarea activităţii în interesul beneficiarilor finali ai educaţiei din cele 7.000 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, de stat sau private, în contextul existenţei unor întârzieri foarte mari (chiar şi 2 ani) în soluţionarea unor dosare deja depuse, la care se adaugă acţiuni majore care nu au fost nici măcar iniţiate de mulţi ani.
  • Structura organizatorică va cuprinde o Direcţie Generală pentru Asigurarea Calităţii, care va îngloba departamente specifice – departament de acreditare, departament de evaluare externă a calităţii şi departament de relaţii internaţionale, de verificare şi avizare a şcolilor internaţionale. Activitatea va fi susţinută de o direcţie administrativă şi un departament juridic.


Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: