Aproape trei cincimi dintre români nu îşi permit o vacanţă de o săptămână

Aproape trei cincimi dintre români nu-şi permit o vacanţă de o săptămână în afara casei, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu un procentaj de 58,9%, ne plasăm detaşat pe primul loc în UE la acest indicator al condiţiilor de viaţă, peste nivelurile din Croaţia (51,3%), Grecia şi Cipru ( ambele cu 51%).

La nivelul întregii Uniuni Europene, perioada de vară este una de vacanţe şi călătorii. Cu toate acestea, 28,3% din populaţia în vârstă de peste 16 ani nu-şi poate permite o vacanţă de o săptămână în afara casei. Aşadar, proporţia europeană a ajuns la mai puţin de jumătate din cea consemnată la noi, după ce a coborât de la nivelul de 39,5% înregistrat în anul 2013.

De reţinut, pentru că ne priveşte în mod direct ca modalitate de transpunere în realitate a realizărilor în ceea ce priveşte creşterea economică, cele mai mari diminuări pe ultimii cinci ani la acest indicator de nivel de trai le-au consemnat vecina noastră şi colegă de val de aderare Bulgaria (-38,5 puncte procentuale, până la 30,5% în 2018) şi ţara cu economia cea mai apropiată ca dimensiune şi structură, Polonia (-26 puncte procentuale, până la 34,6%).

Foarte semnificativ, în România, deşi campioană europeană a avansului PIB pe cei cinci ani menţionaţi, scăderea a fost de numai 13,3 puncte procentuale, adică aproximativ o treime faţă de Bulgaria şi cam pe jumătate faţă de cea din Polonia. Cu alte cuvinte, cum s-ar spune, pentru marea masă a populaţiei, performanţa din economie a rămas doar pe hârtie.

Pentru referinţă şi luat aminte în materie de politici publice ( a se citi majorarea puternică a pensiilor şi îndatorarea externă), menţinăm că singurul stat care nu a realizat o îmbunătăţire la acest indicator pe ultimii cinci ani a fost Grecia, care a urcat cu două puncte procentuale faţă de nivelul de 49% din 2013.

Ţările europene cu cele mai mici procentaje de incapacitate de a avea o vacanţă de o săptămână pe an au fost Suedia (9,7%), Luxemburg (10,9%) şi Danemarca (12,2%). De reţinut pentru situaţia ţărilor din fostul bloc estic, dincolo de faptul că Bulgaria a ajuns aproape la media UE, sub aceasta s-au plasat Estonia (26,9%), Slovenia (21,8%) şi Cehia (20,7%).

În context, trebuie reamintit nivelul relativ ridicat de inegalitate socială de la noi, cu un raport între cincimea de populaţie cu cele mai mari venituri şi cincimea cu cele mai mici venituri de păstrat undeva în jur de 7 la 1, mult peste media UE şi dublu faţă de situaţia ţărilor din fostul bloc estic.

Precum şi faptul că, dincolo de dezvoltarea insuficientă a turismului intern, care nu aduce nici pe departe valoare adăugată în PIB pe măsura potenţialului natural de care dispunem, modalitatea în care se structurează cererea de consum pentru servicii turistice (orientată, inclusiv din motive de raport calitate/preţ spre deplasări în străinătate) ne-a condus spre un deficit major pe balanţa externă.

După cum se poate vedea, dincolo de aspectele sociale şi de efectele pe nivelul de trai, atât dimensiunea cât, mai ales trendul de evoluţie al deficitului pe segmentul de servicii turistice, au devenit îngrijorătoare. De reţinut, situaţia ar fi fost încă şi mai rea în absenţa distribuirii tichetelor de vacanţă pentru salariaţi, în sumă de 1.450 de lei, şi a reducerii cotelor de TVA practicate în turism. Măsuri utile, dar departe de a fi suficiente.