Exporturile au scăzut în aprilie 2020 cu 47% față de aceeași lună a anului trecut iar importurile s-au diminuat cu 34%, potrivit datelor communicate de INS.
Cu toate acestea, pe fondul restrângerii puternice a schimburilor externe, deficitul comercial a ajuns la doar 1,63 miliarde euro, cu 18% mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut.
Dacă, în termeni absoluți, situația nu pare a se fi înrăutățit prea tare, din perspectiva gradului de acoperire a importurilor cu exporturile realizate situația a ajuns la cota de avarie, adică sub 67% pentru luna aprilie și sub pragul de 80% pe primele patru luni ale anului în curs.
Ne îndreptăm astfel spre situația din anul de criză 2009, când acest indicator a coborât sub 78%.
Deocamdată, livrările pe prima treime din 2020 au însumat circa 20 de miliarde de euro iar importurile (inclusiv costurile de transport şi asigurare) au urcat la 26 miliarde de euro. Astfel, deficitul comercial pe primul trimestru al anului în curs a ajuns la s-a cifrat la peste 6 miliarde euro, ceea ce înseamnă deja 2,7% din PIB estimat pentru anul în curs (1.082 miliarde lei la un curs mediu de 4,84 lei/euro).
Simplificat, deși ne-am dus undeva spre jumătate cu exporturile dar am păstrat importurile la două treimi din nivelul uzual, ceea ce ne-a mai adăugat până acum un miliard de euro în plus la deficitul rezultat din schimburile externe. Acest dezechilibru în creștere pune probleme de gestiune macroeconomică, date fiind și perfomanțele mai bune consemnate de alte state din regiune.
Deficitul rămâne cantonat preponderent pe relația cu țările UE
Pe primele patru luni din 2020, schimburile cu țările din UE au fost de 14,37 miliarde euro la export și 19,04 miliarde euro la import (aproximativ 72% din total la exporturi şi 73% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 5,63 miliarde euro și importuri de 7,05 miliarde euro (circa 28% din total la exporturi şi 27% la importuri).
Au rezultat, astfel, solduri negative de circa 4,7 miliarde euro în schimburile cu ţările din UE şi de 1,4 milliarde euro pe relaţiile extracomunitare. După ce crescuse brusc spre 80% la finele primului trimestru al anului, ponderea deficitului cu țările din UE s-a temperat la 76,7%, dar rămâne peste partea care revine schimburilor cu aceste țări.
Sectorul de mașini și echipamente de transport, trimis pe deficit de Covid
Evoluția bună a sectorului de mașini și echipamente de transport (singurul pe care îl mai aveam pe sold pozitiv semnificativ) de la începutul anului a fost stopată în martie și inversată în aprilie de efectele crizei Covid. Soldul schimburilor sectoriale ajuns la finele primului trimestru la +455 milioane euro s-a diminuat la doar 145 milioane euro.
Ceea ce înseamnă că acest segment important pentru comerțul exterior și aportul valutar a înregistrat într-o singură lună un minus de 310 milioane de euro.
Deficitul pe zona de produse alimentare s-a apropiat de 600 de milioane de euro iar gradul de acoperire sectorial a importurilor din exporturile efectuate a rămas sub pragul de 70%, față de aproape 100% în urmă cu doar cinci ani. Fără a fi o problemă, am intrat pe minus și la grupa de materii prime și materiale (-69 milioane euro).
Soldul negativ al schimburilor de produse petrochimice a urcat deja la peste patru miliarde de euro și a reprezentat două treimi din totalul deficitului comercial.
Pe partea de produse alimentare avem alt minus cronic destul de bizar, de peste 800 de milioane de euro, dat fiind că aceste două sectoare au permis României în anii 1980 rambursarea datoriei externe.
