După ce am prezentat veniturile şi cheltuielile bugetului de stat (BS), să vedem cum se integrează ele în bugetul general consolidat (BGC), din care reprezintă cam jumătate, unde se alătură sumelor prevăzute în bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale, bugetul pentru şomaj, fondul national de asigurări sociale de sănătate etc.
Venituri minoritare, cheltuieli majoritare
Datele oficiale arată că veniturile bugetului de stat sunt minoritare în bugetul general consolidat ( 46%), în timp ce cheltuielile sunt majoritare (56%). Urmare a acestei modalităţi de construcţie a finanţării statului, deficitul bugetului de stat este cu două treimi (66%) mai mare decât cel al bugetului general consolidat (BGC) şi se apropie de 5% din PIB-ul estimate la 815,2 miliarde lei.
Practic, statul ar urma să facă anumite cheltuieli în baza fondurilor obţinute nu din impozit pe venit, impozit pe venit, impozit pe proprietate, TVA sau accize ( toate surse proprii ale statului) ci din impunerea unor excedente în alte bugete care compun BGC. Şi este vorba despre 16 miliarde lei (sau 2% din PIB) excedente la alte bugete, presupuse a nu avea nevoie de banii respectivi.
În anii anteriori, această dispunere a deficitelor, cel de stat mult peste cel general consolidat a fost criticată iar recomandarea era o plasare în linie, cu valori aproximativ egale. Adică statul, dacă tot îşi asumă un deficit relativ ridicat, măcar să nu mai tragă fonduri din altă parte. Să-şi asume prin impozitare transparentă, directă sau indirectă, finanţarea obligaţiilor asumate.
La această abordare, se mai adaugă faptul că veniturile bugetului de stat, aşa relativ reduse în raport cu practica europeană, sunt bazate inclusiv pe fondurile europene pentru coeziune (19,8 miliarde lei, respectiv 4,44 miliarde euro la cursul mediu pe 2017 prezumat a fi de 4,46 lei/euro) şi fondurile pentru agricultură de 5,3 miliarde lei ( circa 1,2 miliarde euro).
În traducere, cam 25 de miliarde de lei, sau 3% din PIB vor depinde de sumele primite de la Uniunea Europeană. Respectiv veniturile totale ale BGC, prevăzute a fi de 31,25% din PIB, ar urma să provină cam 90% din surse interne iar aproape 10% din surse externe. Ceea ce înseamnă că va trebui să fim extreme de atenţi cu absorbţia fondurilor europene, de care depinde îndeplinirea obiectivului de păstrare a deficitului BGC sub limita de 3% din PIB.
Dacă nu o facem, ratingul de ţară al României, care de-abia traversase limita de investment grade, riscă să revină în zona nerecomandată pentru investiţii, cu consecinţele de rigoare pentru sumele care ar putea să intre în ţară, pentru finanţarea deficitului de cont curent şi pentru costurile datoriei externe.
Atenţie la deflator !
Atenţie, însă, până acum ne-am referit doar la numărătorul fracţiei care va da deficitul bugetului general consolidat pe anul 2017. Stabilirea unui minus programat la -2,96% pe cash şi -2,99% pe standard international ESA depinde şi de un indicator mai puţin cunoscut, aşa-numitul deflator, care permite trecerea creşterii PIB din forma nominală ( preţuri curente) în forma reală ( în preţurile perioadei de bază).
Concret, PIB-ul planificat pentru 2017 este cu 7,5% mai mare în termini nominali, iar realizarea creşterii reale de 5,2% depinde de păstrarea deflatorului ( hai să-i spunem inflaţia din întreaga economie, adică altceva decât indicele preţurilor de consum pentru populaţie) la nivelul de 2,16%.
Ceea ce la momentul întocmirii programului de guvernare şi a creionării bugetului pe anul în curs părea plauzibil. Numai că, între timp, a apărut un semnal îngrijorător. Indicele preţurilor producţiei industriale a avansat într-o singură lună, decembrie 2016, cu 0,9%. Inflaţia medie anuală o fi ea prevăzută la 1,4% (cum s-ar spune, în 2017 preţurile vor rămâne mai mici decât în 2014 – oare ?) dar IPC nu este deflatorul utilizat la calculul PIB, implicit a deficitului BGC.
Una peste alta, realizarea în practică a obiectivelor din bugetul pe anul în curs prespune o aliniere favorabilă a tuturor condiţiilor din economia internă şi inexistenţa vreunei presiuni negative din mediul extern ( dependenţa de piaţa unică nu poate fi neglijată, din moment de trei sferturi din comerţul exterior îl facem cu ţările UE). Să dea Domnul !
Urmărește-ne pe Google News
2 răspunsuri
cred ca e o interpretare un pic eronata. in bugetul de stat, la cheltuieli, sunt prinse si subventiile care se varsa la bugetul de asigurari sociale (pensii) pentru echilibrare. la fel, se vireaza si spre autoritati locale. daca scadeti sumele astea de la cheltuieli, bugetul de stat iese echilibrat, iar in anumite perioade in surplus.
Un buget ambitios si care va fi realizat cu unele corectii doar de catre guv actual si care o va lua la vale in caz de schimbare a lui.
Foarte bine gandit de catre un scorpion gen ori reusim ori murim cu voi de gat.
Eu unul sper sa le iese pentru Romania nu de dragul lor.
Oricum lumea nu este multumita oricat de bine ar conduce cineva imaginea guvernului se erodeaza, in cazul lor nici macar nu au reusit sa faca mare lucru si deja au imagine compromisa.