Agenția Națională de Integritate (ANI) cere Parlamentului European să nu valideze mandatul de europarlamentar al lui Mircea Diaconu, întrucât acesta a fost declarat incompatibil, prin sentinţă definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Solicitarea a fost trimisă președintelui Parlamentului European, Secretariatului General al PE și Comisiei responsabile pentru validarea mandatelor.
Mircea Diaconu a obţinut 379.583 voturi la alegerile din 25 mai, reprezentând 6,81% din voturile valabile exprimate, mult peste pragul de 5% necesar unui partid. Mai mult decât au câştigat UDMR (350.759 de voturi) şi PMP (345.973 voturi).
De asemenea, ANI a atacat în contencios administrativ atribuirea mandatului lui Mircea Diaconu şi cere anularea deciziei Biroului Electoral Central.
ANI argumentează în contestaţia depusă la Curtea de Apel Bucureşti că instanţa i-a permis lui Mircea Diaconu să candideze, după ce BEC i-a respins candidatura, dar judecătorii nu s-au pronunţat şi pe validarea mandatului de membru în Parlamentul European.
Fiind declarat incompatibil, spune ANI, Mircea Diaconu nu mai poate ocupa, potrivit legii, o funcție sau o demnitate publică, inclusiv pe cea de parlamentar european, timp de 3 ani, adică până la 19 iunie.
ANI a solicitat Agenţiei Electorale Permanente, la data de 28 mai, să nu accepte candidatura lui Mircea Diaconu, deoarece el s-a aflat în stare de incompatibilitate, astfel încât Autoritatea ar fi trebuit să informeze Parlamentul European în vederea invalidării mandatului acestuia.
La data de 3 iunie, Autoritatea Electorală Permanentă a transmis ANI că nu are competență în acest caz.
„Autoritatea Electorală Permanentă, prin refuzul de a da curs solicitării ANI, respectiv, neacceptarea domnului Mircea Diaconu pentru reprezentarea României în funcția de membru în Parlamentul European, printr-o conduită pasivă, contrară legii, a îndeplinit un act de acceptare a unei persoane care ar urma să își exercite mandatul sub efectul unei interdicții care decurge în mod direct din încălcarea pe de o parte a unor dispoziții legale cu caracter imperativ, cum sunt normele privind integritatea în exercitarea funcției publice, iar pe de altă parte din Decizia definitivă și irevocabilă a Instanței supreme din România”, spune ANI.
