Bugetul companiilor va fi gata într-o lună, noul Cod al insolvenței se va modifica până la sfârșitul anului, scăderea CAS se va face cu lărgirea bazei de impozitare, nu va exista faliment personal legiferat nici în 2014, cotele pentru pensiile private s-ar putea diminua, iar pentru privatizarea în 2015 a CFR Marfă, compania va trece în 2014 printr-un proces ”agresiv” de restructurare – acestea sunt câteva dintre măsurile promise de guvern în Scrisoarea de intenție semnată cu FMI.
Nu se reduce CAS fără lărgirea bazei de impozitare
Guvernul s-a angajat faţă de FMI şi CE să scadă cotele de contribuţii de asigurări sociale fără să afecteze bugetul, măsurile de compensare fiind axate în principal pe lărgirea bazei de impozitare, unde excepţii importante se regăsesc în prezent la veniturile din drepturi de autor şi PFA.
„Pentru a stimula mediul de afaceri şi a reduce rata efectivă de taxare a muncii, un obiectiv principal al guvernului este o reducere a ratei constribuţiei de asigurare socială. În acest sens, vom căuta să implementăm, în a doua jumătate a anului viitor, o reducere semnificativă a ratei. Orice astfel de reducere va fi derulată fără a avea un impact asupra bugetului, în principal prin măsuri de lărgire a bazei de impozitare. Reducerea va apăra stabilitatea sistemului de asigurare socială, soliditatea finanţelor publice şi va promova obiectivele din program (convenit cu FMI, CE – n.r.). În acest scop, vom derula un studiu de fezabilitate care va fi discutat cu toate părţile interesate. Concluziile studiului vor fi convenite cu CE, FMI şi BM”, se spune în scrisoarea de intenţie semnată cu FMI, document prezentat de MEDIAFAX.
Creşterea salariilor bugetari, condiţionată parţial de evoluţia încasărilor
Cheltuielile cu salariile din sectorul public ar urma să crească cu 1 miliard lei începând de anul viitor, dar jumătate din această sumă va fi distribuită în al doilea semestru şi depinde de evoluţia veniturilor la buget în raport cu aşteptările.
„Bugetul prevede o creştere de 1 miliard lei a cheltuielilor cu salariile, în linie cu rata inflaţiei, iar jumătate din această majorare va fi distribuită în a doua jumătate a anului, în funcţie de intrarea veniturilor conform cu aşteptările”.
Analiză a pensiilor private. Cotele ar putea fi reduse
Guvernul a transmis FMI că evaluează pensiile private obligatorii şi impactul acestora asupra sistemului de pensii şi a dezvoltării pieţei de capital, precizând că urmăreşte reducerea poverii fiscale fără impact bugetar, ceea ce sugerează o posibilă limitare a cotelor distribuite fondurilor private.
„Am început să întreprindem o analiză exhaustivă pentru a evalua performanţa pilonului II de pensii (pensiile private obligatorii) şi implicaţiile acestuia pentru sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, precum şi asupra dezvoltării pieţei de capital româneşti. Evaluăm, de asemenea, opţiuni de reducere a poverii fiscale într-un mod neutru pentru buget”.
Restructurare agresivă la CFR, urmată de privatizare
Guvernul şi FMI au decis ca CFR Marfă să fie restructurată „agresiv”, prin reducerea costurilor de personal, vânzarea vagoanelor învechite ca fier vechi şi oprirea de livrări către clienţii care au acumulat datorii faţă de companie.
Pentru CFR Marfă a fost stabilită o nouă ţintă trimestrială de arierate, care să ajungă la zero datorii, excluzând dobânzile şi penalităţile pentru arieratele existente, se arată în scrisoarea de intenţie convenită de guvern cu Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană în această lună.
„În pofida eforturilor noastre, privatizarea CFR Marfă nu a fost finalizată înainte de expirarea termenului stabilit în hotărârea de guvern, iar compania continuă să acumuleze arierate, suferind şi o pierdere din exploatare în primele nouă luni ale anului. Pentru a asigura viabilitatea CFR Marfă, intenţionăm să restructurăm agresiv compania şi să continuăm procesul de privatizare”.
Guvernul estimează că privatizarea companiei va fi încheiată până cel târziu mai 2015.
Închirierea sau închiderea a încă 1.600 km linii cale ferată
Guvernul a convenit cu FMI ca până la finele anului să decidă închirierea sau închiderea a peste 700 kilometri linii de cale ferată şi să aplice aceleaşi proceduri pe parcursul anului viitor pentru alţi 900 kilometri linii CFR, pentru a obţine economii calculate la 70 de milioane lei anual.
„Vom aproba până la sfârşitul lunii decembrie 2013 închirierea sau închiderea a peste 700 kilometri linii de cale ferată desfăşurate. Intenţionăm să continuăm această măsură cu închirierea sau închiderea a altor 900 kilometri linii de cale ferată desfăşurată în 2014. Estimăm că aceşti paşi vor genera economii anuale de 70 milioane lei”.
Bugetele companiilor, gata în maximum o lună
Guvernul s-a angajat faţă de FMI că bugetele companiilor de stat pentru anul viitor vor fi înaintate Ministerului Finanţelor în cel mult o lună de la aprobarea bugetului de stat, pentru principalele companii feroviare, cu dificultăţi financiare, bugetele urmând să fie prezentate mai devreme.
De cele mai multe ori, bugetele tuturor companiilor de stat sunt înaintate ministerului şi aprobate de guvern chiar şi în vara anului respectiv.
Proiectul de buget va fi aprobat joi, 14 noiembrie, de guvern şi este programat să fie votat în Parlament la începutul lunii decembrie.
Angajamentul de aprobare mai rapidă a acestor bugete a fost însă introdus acum în scrisoarea convenită de guvern cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) în această lună.
Nou Cod al insolvenţei, până în 2014
Guvernul a asigurat Fondul Monetar Internaţional că până la finele lunii decembrie va înainta Parlamentului un nou proiect care să reglementeze procedura insolvenţei, cu prevederi mai clare care să sprijine salvarea din timp a afacerilor viabile şi să asigure „ieşirea rapidă” a firmelor neviabile.
„După ce ordonanţa de urgenţă privind Codul insolvenţei a fost decisă de Curte ca fiind neconstituţională, ne vom consulta cu toate părţile implicate relevante asupra revizuirii proiectului. Vom prezenta Parlamentului o lege până la sfârşitul lunii decembrie 2013, vizând o mai bună susţinere pentru salvarea din timp a firmelor viabile şi ieşirea rapidă a celor non-viabile”.
Guvernul asigură că noul text va fi elaborat în consultare cu staff-ul FMI şi se va baza pe recomandările acestora, cel puţin în ceea ce priveşte procedurile premergătoare insolvenţei, votul creditorilor, finanţările prioritare, rangul creanţelor şi cerinţele de notificare.
Se taie finanţarea proiectelor neperformante
Guvernul va redacta în decembrie o listă a investiţiilor centrale şi locale pentru care alocările bugetare vor fi suspendate, apreciindu-se că sunt ineficiente din cauza costurilor şi a termenelor de execuţie depăşite, iar după un proces de reevaluare o parte dintre proiecte vor fi anulate definitiv.
Lista proiectelor pentru care finanţarea va fi sistată urmează să fie redactată până la sfârşitul acestui an, iar anularea unei părţi dintre acestea este prevăzută până la finele lunii martie 2014.
„Vom stabili o listă a proiectelor de investiţii în derulare, dar neperformante, bazată pe cost şi termenul depăşit, până la sfîrşitul lunii decembrie 2013, pentru care va fi iniţiată o reevaluare. Alocările bugetare pentru aceste proiecte, incluzând proiecte cofinanţate pentru autorităţile locale, vor fi suspendate până când procesul de reevaluare este încheiat. Urmare a acestei reevaluări, va fi stabilită o listă a proiectelor de la nivel central care vor fi anulate. O listă a proiectelor locale care nu vor mai fi cofinanţate de la nivel central va fi de asemenea aprobată”.
Taxele locale pentru persoane fizice, urcate cât vor primarii
Guvernul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional (FMI) că nivelul taxelor pe proprietate impuse persoanelor fizice vor putea fi majorate „la latitudinea” autorităţilor locale, pentru a reduce astfel riscul acumulării de arierate şi înregistrării unui deficit la nivel teritorial.
„Nivelul taxelor pe proprietate pentru persoane fizice poate fi majorat la latitudinea autorităţilor locale”.
Potrivit OUG de modificare a Codului Fiscal, se stabileşte că impozitele şi taxele locale vor putea fi majorate suplimentar pentru persoanele fizice cu mai mult de 20%, această limită-maximă la care primarii sunt obligaţi în prezent să se raporteze urmând să fie eliminată de guvern pentru proprietarii persoane fizice şi menţinută doar pentru firme.
Măsuri, dacă instanţa pe clauze abuzive nu evită riscurile pentru stabilitatea financiară
Guvernul a promis Fondului Monetar Internaţional că va găsi soluţii alternative, dacă instanţele specializate în judecarea proceselor în care sunt denunţate clauzele abuzive din contractele de prestări servicii, inclusiv credite, nu vor reuşi să evite ameninţările pentru stabilitatea financiară.
„Pentru a evita riscuri la adresa stabilităţii financiare generate de noile prevederi privind clauzele abuzive din legea de implementare a codului de procedură civilă (care a intrat în vigoare de la 1 octombrie), ne vom asigura că noua instanţă specializată va fi înfiinţată rapid (inclusiv cu alocările necesare de la buget pentru sediu şi personalul suplimentar – judecători şi funcţionari) şi va lua toate măsurile necesare pentru a asigura o aplicare armonizată a acestor prevederi, cum ar fi instruirea judecătorilor”.
Fără faliment personal
Guvernul s-a angajat din nou faţă de FMI şi CE că va lua toate măsurile pentru a nu fi adoptată legislaţia privind falimentul personal şi nici alte propuneri legislative privind recuperarea datoriilor, pe motiv că ar putea fi „subminată” disciplina de plată a ratelor la credite.
„Deoarece conservarea disciplinei de rambursare a creditelor în rândul debitorilor contribuie semnificativ la stabilitatea financiară, vom lua toate măsurile pentru a evita adoptarea unor iniţiative legislative, precum legea insolvenţei personale sau propuneri legate de legea privind recuperarea datoriilor care ar submina disciplina de credit”.
Se va continua ajustarea sectorului public
Guvernul a promis Fondului Monetar Internaţional (FMI) că va continua să ajusteze dimensiunea sectorului public, prin neînlocuirea angajaţilor care ies din sistem în urma concedierii, demisiei sau pensionării şi prin identificarea suprapunerilor de atribuţii ale angajaţilor.
Executivul se va asigura astfel că este realizată o încadrare mai rapidă în grila de salarizare din sectorul bugetar.
