fbpx

Chestiunea

De unde ni se trage: avem cei mai puțini absolvenți specializați în Educație din UE. Cum stăm la alte domenii

România are cei mai puțini absolvenți specializați în educație din UE raportat la mărimea populației rezidente, potrivit datelor publicate de Eurostat. Din distribuția absolvenților de… Mai mult

22.11.2020

La obiect

Legislație de mare impact pusă în dezbatere: Cum va funcționa în România sistemul de garanție-returnare care va intra în vigoare la 1 aprilie 2022

Începând de pe 1 aprilie 2022, toate ambalajele de băuturi comercializate în România vor purta o garanție de 50 de bani, sumă ce va fi… Mai mult

19.11.2020

La obiect

DOCUMENT / Strategia energetică – Principalele prevederi: 3 ținte esențiale, 6 direcții de investiții, 8 obiective

Ministerul Economiei și Energiei (MEEMA) propune o ordonanță de urgență prin care să se ocolească Parlamentul pentru aprobarea „formei finale” a Strategiei energetice a României… Mai mult

19.11.2020

Chestiunea

Estimarea PIB 2020 – redusă pentru a treia oară în prognoza oficială. Observații

Estimarea pentru PIB 2020 a fost redusă pentru a treia oară consecutiv în așa-numită Prognoză preliminară de toamnă pentru rectificarea bugetară publicată de Comisia Națională… Mai mult

19.11.2020

Andrei Rădulescu, BT: În pandemie oportunitățile sunt la fel de mari ca riscurile. Notă către investitori

de Alexandra Pele , 29.10.2020

Pandemia reprezintă un șoc exogen fără precedent în ultimele decenii, dar și o oportunitate pentru adresarea provocărilor structurale, imperativ necesară pentru ca în noua normalitate economia mondială să fie mai sustenabilă, rezistentă, eficientă și echitabilă, notează Andrei Rădulescu, director al departamentului de Analiză Macroeconomică din cadrul Băncii Transilvania, într-o notă transmisă investitorilor.

Incidența pandemiei COVID-19 a readus în prim plan provocările structurale de la nivel mondial, punctează Rădulescu.

”Aceste provocări s-au acumulat și intensificat în cadrul ciclului economic post-criză (cel mai lung din istoria SUA, prima economie a lumii în ultimul secol), dat fiind că după incidența Marii Recesiuni am asistat la accentul pe implementarea de politici monetare și fiscal-bugetare relaxate (și nu pe continuitatea și accelerarea reformelor structurale), adâncirea decalajelor sociale, creșterea puternică a Chinei, ascensiunea populismului și desconsiderarea multilateralismului”, a comentat el.

Privind retrospectiv, incidența unor șocuri puternice (pandemii, războaie, dezastre naturale) a fost urmată de perioade de ample transformări, atât la nivelul economiei reale, cât și în sfera economiei financiare.

Pe parcursul ultimelor luni reprezentanții organizațiilor internaționale (FMI, OCDE, BERD) au subliniat atât riscurile, cât și oportunitățile fără precedent cu care se confruntă omenirea în prezent:

  • transformarea digitală;
  • accelerarea tranziției spre o economie verde (decarbonizată);
  • reforma fiscalității și reducerea inegalității veniturilor.

De asemenea, băncile centrale din SUA și Zona Euro au semnalat revizuirea strategiilor de politică monetară, în contextul modificărilor structurale din sfera economiei reale și din economia financiară din ultimii ani.

Totodată, Uniunea Europeană a lansat în premieră un program fără precedent (Next Generation) pentru contracararea impactului șocului indus de pandemie.

”Perspectivele de persistență a costurilor de finanțare la un nivel redus pe termen mediu (aspect semnalat de principalele bănci centrale) și modificarea de paradigmă în ceea ce privește finanțele publice (dată fiind natura sanitară a șocului) sunt factori care susțin accelerarea reformelor structurale și proceselor de transformare, la nivel local,național, regional și mondial”, susține economistul.

Resetarea relațiilor dintre principalele blocuri economice ale lumii

Privind strict din perspectiva economiei mondiale, incidența pandemiei poate reprezenta o oportunitate pentru reforma și consolidarea rolului instituțiilor internaționale și resetarea relațiilor dintre principalele blocuri economice ale lumii, consideră Rădulescu.

”Ne referim la regândirea ordinii economice mondiale (inclusiv a arhitecturii monetar-financiare internaționale), mai ales în contextul provocărilor și divergențelor acumulate înainte de incidența pandemiei și transformărilor generate de implementarea Revoluției Digitale”, punctează analistul BT.

Dolarul și-a consolidat rolul de principală monedă a sistemului internațional în ultimii ani, ponderea în totalul rezervelor internaționale situându-se la aproximativ 57% în prezent. Pe de altă parte, ponderea yuan-ului în rezervele internaționale este foarte redusă cu toate că în ultimii ani am asistat la creșterea puternică a Chinei (decalajul de PIB nominal față de SUA s-a atenuat până la 5.4 trilioane de dolari în T2 2020).

În plus, cursul mediu al dolarului american a înregistrat o tendință de depreciere pe parcursul ultimelor decenii, după cum se poate observa în al treilea grafic din partea dreaptă.

Trasând o paralelă cu perioada de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, resetarea ordinii economice mondiale nu se poate realiza automat, depinde în primul rând de lansarea negocierilor între reprezentanții principalelor blocuri economice ale lumii. Ne referim aici atât la SUA, China, Uniunea Europeană, Japonia, cât și la principalii producători de hidrocarburi (inclusiv Rusia și Arabia Saudită)”, scrie Andrei Rădulescu.

Traseul spre un model de creștere economică durabilă și decarbonizată nu se poate realiza fără implicarea acestor țări, avertizează economistul.

Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere și aspectele militare, în perioada post-pandemie ideea lansată de Președintele Franței în 2018 (de creare a armatei europene) ar putea prinde contur, apreciază el.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.10.2020

Lăsați un comentariu


Europa

MAE condamnă acțiunile lui Igor Dodon din Republica Moldova: statul de drept, grav afectat

Razvan Diaconu

România “condamnă” “modul netransparent şi contrar practicilor democratice” în care au acţionat, la 3 decembrie, în Parlamentul de la Chişinău, PSRM şi Platforma “Pentru Moldova”,… Mai mult

Europa

Recep Tayyip Erdogan: Macron este o povară pentru Franța. Sper să scape de el cât de curând posibil

Iulian Soare

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat, vineri, că speră ca Franța să scape în curând de președintele Emmanuel Macron, pe care l-a descris drept… Mai mult

Stiri

Strategia României de vaccinare anti-Covid/ Detalii oficiale și obiectivul: imunizarea a 60 -70% din populație, în 6 luni de la sosirea primelor flacoane

Vladimir Ionescu

Vaccinarea a 60 – 70% din populație, în șase luni de la sosirea primului lot de vaccinuri anti-Covid, este ținta anunțată vineri de Valeriu Ghoerghiță,… Mai mult

Stiri

Trenurile între Gara de Nord și Aeroportul Otopeni circulă începând cu 12 decembrie

Vladimir Ionescu

Trenurile vor începe să circule pe ruta Gara de Nord-Aeroportul Henri Coandă începând cu 12 decembrie, a anunțat CFR Infrastructură. Un număr de 72 de… Mai mult

Europa

Comisarul european pentru buget: Bruxelles este pregătit să elimine Polonia și Ungaria din fondul de redresare post-pandemie

Vladimir Ionescu

Johannes Hahn (foto), comisarul european pentru buget, avertizat Polonia şi Ungaria că Bruxelles-ul este pregătit să le elimine din fondul de redresare post-pandemie şi să… Mai mult

Europa

Franța amenință că se va opune prin veto unui acord post-Brexit ”nefavorabil”

Vladimir Ionescu

Franţa se va opune prin veto acordului comercial post-Brexit dacă acesta nu va răspunde anumitor exigenţe, în special în materie de pescuit, a declarat vineri… Mai mult

Stiri

Trei companii fac mai mult de jumătate din piața serviciilor poștale de 3 mld. lei

Adrian N Ionescu

Fan Courier are cea mai mare cotă (23%) pe piața serviciilor poștale din România, care s-a ridicat la venituri de 3,04 miliarde de lei în… Mai mult