Pandemia reprezintă un șoc exogen fără precedent în ultimele decenii, dar și o oportunitate pentru adresarea provocărilor structurale, imperativ necesară pentru ca în noua normalitate economia mondială să fie mai sustenabilă, rezistentă, eficientă și echitabilă, notează Andrei Rădulescu, director al departamentului de Analiză Macroeconomică din cadrul Băncii Transilvania, într-o notă transmisă investitorilor.
Incidența pandemiei COVID-19 a readus în prim plan provocările structurale de la nivel mondial, punctează Rădulescu.
”Aceste provocări s-au acumulat și intensificat în cadrul ciclului economic post-criză (cel mai lung din istoria SUA, prima economie a lumii în ultimul secol), dat fiind că după incidența Marii Recesiuni am asistat la accentul pe implementarea de politici monetare și fiscal-bugetare relaxate (și nu pe continuitatea și accelerarea reformelor structurale), adâncirea decalajelor sociale, creșterea puternică a Chinei, ascensiunea populismului și desconsiderarea multilateralismului”, a comentat el.
Privind retrospectiv, incidența unor șocuri puternice (pandemii, războaie, dezastre naturale) a fost urmată de perioade de ample transformări, atât la nivelul economiei reale, cât și în sfera economiei financiare.
Pe parcursul ultimelor luni reprezentanții organizațiilor internaționale (FMI, OCDE, BERD) au subliniat atât riscurile, cât și oportunitățile fără precedent cu care se confruntă omenirea în prezent:
- transformarea digitală;
- accelerarea tranziției spre o economie verde (decarbonizată);
- reforma fiscalității și reducerea inegalității veniturilor.
De asemenea, băncile centrale din SUA și Zona Euro au semnalat revizuirea strategiilor de politică monetară, în contextul modificărilor structurale din sfera economiei reale și din economia financiară din ultimii ani.
Totodată, Uniunea Europeană a lansat în premieră un program fără precedent (Next Generation) pentru contracararea impactului șocului indus de pandemie.
”Perspectivele de persistență a costurilor de finanțare la un nivel redus pe termen mediu (aspect semnalat de principalele bănci centrale) și modificarea de paradigmă în ceea ce privește finanțele publice (dată fiind natura sanitară a șocului) sunt factori care susțin accelerarea reformelor structurale și proceselor de transformare, la nivel local,național, regional și mondial”, susține economistul.
Resetarea relațiilor dintre principalele blocuri economice ale lumii
Privind strict din perspectiva economiei mondiale, incidența pandemiei poate reprezenta o oportunitate pentru reforma și consolidarea rolului instituțiilor internaționale și resetarea relațiilor dintre principalele blocuri economice ale lumii, consideră Rădulescu.
”Ne referim la regândirea ordinii economice mondiale (inclusiv a arhitecturii monetar-financiare internaționale), mai ales în contextul provocărilor și divergențelor acumulate înainte de incidența pandemiei și transformărilor generate de implementarea Revoluției Digitale”, punctează analistul BT.
Dolarul și-a consolidat rolul de principală monedă a sistemului internațional în ultimii ani, ponderea în totalul rezervelor internaționale situându-se la aproximativ 57% în prezent. Pe de altă parte, ponderea yuan-ului în rezervele internaționale este foarte redusă cu toate că în ultimii ani am asistat la creșterea puternică a Chinei (decalajul de PIB nominal față de SUA s-a atenuat până la 5.4 trilioane de dolari în T2 2020).
În plus, cursul mediu al dolarului american a înregistrat o tendință de depreciere pe parcursul ultimelor decenii, după cum se poate observa în al treilea grafic din partea dreaptă.
Trasând o paralelă cu perioada de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, resetarea ordinii economice mondiale nu se poate realiza automat, depinde în primul rând de lansarea negocierilor între reprezentanții principalelor blocuri economice ale lumii. Ne referim aici atât la SUA, China, Uniunea Europeană, Japonia, cât și la principalii producători de hidrocarburi (inclusiv Rusia și Arabia Saudită)”, scrie Andrei Rădulescu.
Traseul spre un model de creștere economică durabilă și decarbonizată nu se poate realiza fără implicarea acestor țări, avertizează economistul.
Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere și aspectele militare, în perioada post-pandemie ideea lansată de Președintele Franței în 2018 (de creare a armatei europene) ar putea prinde contur, apreciază el.
