vineri

20 mai, 2022

Andreea Paul / Spațiul, următoarea frontieră economică

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

10 februarie, 2022

Tinerii par mai conectați la această nouă frontieră economică, a spațiului, decât suntem noi, adulții de astăzi, chiar cu eforturile fenomenale ale lui Dumitru Prunariu sau Alexandru Mironov.

Însăși Agenția Spațială Română – ROSA nu și-a mai plătit de ani buni contribuțiile la Agenția Europeană Spațială. În discuțiile mele cu liceenii, l-am întâlnit pe brăileanul din clasa a XIIa care mi-a spus atât de natural că se pregătește pentru admiterea la o facultate de astronomie din UK, cu visul său de a ajunge să lucreze apoi pentru Elon Musk, la SpaceX, peste ocean.

Studenții mei masteranzi, de la REI-ASE, preocupați de guvernanța economică globală, își aleg tot mai des teme proprii de cercetare din domeniul economiei spațiului, ceea ce mă determină să aduc subiectul și în dezbaterea publică pentru a stimula inițiativele publice și private pentru promovarea dezvoltării României în domeniul spațial.


Puterile autentice cresc acum pe verticală și își dispută supremația în economia spațială. Ne-am obișnuit să ne raportăm la puteri economice, militare, științifice, culturale, informaționale în plină dinamică 5G. Discutăm intens despre rescrierea regulilor de joc globale, despre nevoia renegocierii contractelor societale în plină competiție ideologică a acestui deceniu, între capitalismul aflat în suferință și autoritarismul de netolerat.

În schimb, în aceste năstrușnice vremuri și schimbări, acordăm prea puțină atenție eforturilor pentru dominarea spațiului cosmic.

Economia spațiului este evaluată la 450 de miliarde de dolari și cam 400 de mii de angajați, în anul 2020. Ecosistemul său efervescent este format din producătorii de rachete și de sateliți, serviciile de telecomunicații, transportul, comerțul și turismul cosmic, cu toate agențiile spațiale publice, companiile private ale industriilor spațiale și fondurile de risc, alături de ingineri și experții în schimbări climatice, în date și finanțe, în apărare, în mineritul spațial, în educație și cercetare-dezvoltare-inovare ș.a.m.d.

În 2019, China a creat chiar o bază pentru simularea vieții pe Marte, în deșertul Gobi, construită ca o tabără de simulare a acelor condiții de viață. Baza este situată într-o regiune cu condiții climatice și forme de relief asemănătoare celor de pe Planeta Roșie. Tabăra are un scop educativ, de experimentare, de pregătire a populării Marte, un scop semnificativ științific, dar și turistic. Tuturor ar trebui să ne dea de gândit: ne apropiem oare de prima generație de tineri care pot lua în considerare, în mod realist, posibilitatea de a trăi pe o altă planetă? Care va fi impactul psihologic asupra acestei generații?


Economia spațiului va depăși 1,2 trilioane de dolari la finalul acestui deceniu și se vor crea aproximativ 1,5 milioane de locuri de muncă în viitorul apropiat. Nomenclatorul de competențe se schimbă, se îmbogățește. Se descoperă meta-materiale, dincolo de clasicul Tablou al lui Mendeleev pe care generația noastră l-a învățat în școală. Accesul femeilor și dezvoltarea echilibrată a competențelor spațiale este încă una dintre provocările liderilor OECD și G-20 dezbătute în ultimul an.

81% dintre cheltuielile guvernamentale globale dedicate spațiului sunt asigurate de SUA, China și UE. Creșterea industriei spațiale și participarea tot mai mare a națiunilor la tangoul spațial a condus la înființarea de agenții spațiale, Alături de cele tradiționale precum NASA în SUA, Agenția Spațială Europeană (ESA) sau Agenția Spațială Roscosmos (Rusia) (RSA), peste 80 de agenții spațiale internaționale funcționează în prezent în lume, unele create chiar după 2010: Noua Zeelandă, Australia sau India.

Omenirea se pregătește pentru a cincea revoluție industrială, cea spațială. Semnificația spațiului care se conturează ca o nouă piață de desfacere pentru umanitate este mult mai mare decât alocările publice. Inteligența artificială, robotica, dronele, blockchain etc. deschid ușile viitorului.

Nu doar finanțele și afacerile internaționale se schimbă, ci și educația și formarea pentru noile meserii emergente. Spațiul, ingineria aerospațială și economia spațială vor fi printre sectoarele cu cea mai rapidă creștere din acest deceniu, cu tot ceea ce înseamnă producție spațială, operațiuni spațiale, aplicații spațiale, cercetare și dezvoltare spațială.

Și mai concret: proiectarea și fabricarea echipamentelor, subsistemelor spațiale, lansarea de vehicule și subsisteme, sateliți, încărcături utile de nave spațiale și subsisteme, dar și sisteme și echipamente pentru monitorizare telemetrică și control aflate la sol; furnizori de materiale şi componente; sprijin științific și ingineresc, cercetare fundamentală și aplicată, crearea de noi instrumente științifice; specializări în nano și micro sateliți; operațiuni spațiale precum servicii de brokeraj, operare proprietară prin satelit (ex. vânzarea/închirierea capacității), rețele de stații terestre; aplicații precum servicii de comunicații prin satelit fixe și mobile, procesarea de date satelitare, software comercial GIS și produse geospațiale; servicii auxiliare: financiare, juridice, software și IT, construcții prin imprimare 3D hiper-robotizate etc. Iată câte idei și spații noi pentru incubarea și dezvoltarea de noi invenții, inovații și afaceri.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Noi jucători, precum Rocket Lab (NZ/SUA), Blue Origin (SUA), SpaceX (SUA) și Virgin Galactic se alătură industriei spațiale și tradiționalelor companii multinaționale cu capacități și experiențe puternice în sectoarele aerospațiale și de apărare, ca de exemplu Boeing, Airbus, Lockheed Martin sau Northrup Grumman.  

Pentru a nu rămâne outsideri, e important să înțelegem noile frontiere economice, să elaborăm politici spațiale, să fim activi în deciziile europene ce țin de reglemenare și supraveghere, să investim în capacități spațiale, să participăm la proiectele internaționale de știință și inovare spațială, inclusiv la renumitele programe europene Copernicus – de observare al Pământului, Galileo – sistemul global de navigație prin satelit al UE, EGNOS – serviciul european de navigație geostaționară, să creăm un ecosistem spațial românesc care să poată utiliza și dezvolta datele și serviciile spațiale, în definitiv, să nu ne pierdem tinerii pasionați de acest nou domeniu.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: