fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Andreea Paul / Decalajul între oferta universităților și meseriile viitorului se adâncește

de Andreea Paul , 25.5.2018

Primul robot industrial împlinea vârsta majoratului când eu am venit pe lume. După 10 ani de la apariția primului robot, în 1971, apărea robotul industrial care se mișca în șase direcții, iar viteza salturilor tehnologice este azi fără precedent.
Azi, copii de 7 ani programează primii roboți. Este și cazul fetiței mele. Viitorul este chiar aici. A patra revoluție industrială, cea a digitalizării, cere, conform tuturor rapoartelor mondiale o nouă orientare a sistemului de învățământ spre necesarul de specialiști din noua eră digitală.

Decalajul semnificativ între nevoile pieței de absolvenți în științe, tehnologie, inginerie și matematică (STEM) și oferta universităților se adâncește. În prezent, sunt acoperite doar 20% din nevoile pieței.

Cauza principală ține de lipsa profesorilor de STEM în mediul academic și a programelor de formare pentru a fi la curent cu dezvoltările actuale și viitoare, ne arată recentul raport european DESI 2018.

Școala românească nu răspunde acestei nevoi sociale care frământă tinerii cu întrebarea: care vor fi meseriile viitorului?

Guvernul este complet decuplat de la noile tehnologii și noile meserii. Nici majoritatea părinților nu poate răspunde. Deși este vital să o facem pentru a evita șomajul în rândul tinerilor, pentru a evita apariția clasei sociale a ”oamenilor inutili”, fără ocupație – despre care antropologul Yuval Harrari vorbește deja din anul 2013 ca principal risc social al revoluției 4.0.

Despre aceste provocări am discutat azi la dezbaterea organizată de CNSLR Frăția, în cadrul prezentării mele “Impactul digitalizării asupra pieței forței de muncă”, la Hotel Ibis Palatul Parlamentului.

Impactul digitalizării, robotizării și al inteligenței artificiale asupra pieței muncii

O mare parte a meseriilor de acum nu va mai fi necesară în următorii 10-20 de ani, datorită introducerii în toate industriile a robotizării și a inteligenței artificiale. Un robot poate face munca a 140 de angajați umani.

Platforme industriale sunt azi integral robotizate, de la cel mai mare producător mondial de aer condiționat, Midea, până la IKEA sau Adidas. Federația Internațională de Robotică estimează pentru anul 2018 funcționarea a peste 1,3 milioane de roboți noi la nivel global.

Este foarte posibil ca elevii care intră în acest moment în sistemul educațional să se pregătească pentru meserii care nu vor mai exista și vor dobândi competențe care nu vor mai fi de actualitate până își încheie ei studiile. 65% dintre elevii de azi vor avea job-uri care încă nu există, ne avertizează raportul dedicat meseriilor viitorului publicat de Forumul Economic Mondial.

Ce meserii dispar și apar?

Meseriile bazate pe rutină și procese repetitive dispar. Apar în schimb, inginerii de rețea pentru securitatea sistemelor, programatorii Web pentru a crea experiențe optimizate utilizatorilor, analiști de date, experți în robotică și inteligență artificială.

O sumă de specializări “rare” de astăzi, care țin de cercetare sau creativitatea umană, de știință, tehnologie, inginerie și matematică vor fi foarte căutate în viitorul apropiat, atât în România cât și în celelalte țări de pe glob. Pe piața muncii vor fi cerute specializări în internet mobil, cloud computing, baze de date, noile surse de energie, internetul tuturor lucrurilor, robotică, transport autonom, inteligență artificială, manufacturare avansată, print 3D, materiale speciale, biotehnologie. Cele mai căutate joburi vor fi cele din arhitectură și inginerie, inginerii biochimiști, specializarea în știința materialelor și mecanică.

În acest context există, conform Forumului Economic Mondial (FEM), două coordonate care trebuie avute de urgență în vedere de orice țară, de orice sistem de învățământ sau training pentru adaptarea la schimbările de pe piața muncii – recalificarea și învățarea de-a lungul întregii vieți.

Țările, companiile, cetățenii trebuie să se adapteze la schimbările rapide care survin zi de zi global, prin înțelegerea noilor direcții care transformă piața muncii și domeniile care necesită recalificarea, acționând eficient în folosirea resurselor financiare și educaționale.

Principalele capacități personale care vor fi căutate în viitorul apropiat la angajați vor fi: aptitudini sociale, cognitive, de management al resurselor, aptitudini tehnice, de proces, de sistem, capacitatea de a rezolva probleme complexe, calitățile fizice.

Raportul de țară DESI 2018 ne transmite câteva semnale grave de alarmă privind starea capitalului uman românesc:

■ România se clasează mult sub media UE la utilizatorii de internet, însă se înregistrează progrese, din ce în ce mai multe persoane începând să folosească internetul și să își îmbunătățească treptat competențele digitale. Doar 61% dintre cetățenii României utilizează în mod regulat internetul (media UE: 81%).

■ La competențele digitale de bază, România nu prezintă îmbunătățiri semnificative comparativ cu anul trecut, iar media UE este de aproape două ori mai mare (57%).

■ La specialiștii dIn tehnologiile informaționale și de comunicații (TIC), România a înregistrat un progres redus, doar 2% dintre angajați fiind încadrați ca specialiști TIC. Numărul tot mai mare de posturi libere în domeniul TI ar putea duce la creșterea numărului de specialiști TIC în viitor.

■ Cota cetățenilor români între 20 și 29 de ani care dețin o diplomă de licență în științe, tehnologie, inginerie și matematică (STEM) a scăzut de la 16,6 la 14,4, față de 19,1 la mia de persoane în UE din această categorie de vârstă.
La care adugăm, lipsa noilor tehnologii din școala românească. De pildă, INACO este singura organizatie neguvernamentală românească, după știința noastră, care donează imprimante 3D educaționale școlilor și liceelor tehnologice odată cu prezentarea Meseriilor Viitorului, fie că e vorba despre Liceul Tehnologic Ioniță G. Andron din Negrești Oaș, județul Satu Mare, sau de Școala Profesională Fântânele din județul Iași.

Cum ne pregătim să părăsim ultimul loc din UE la gradul de digitalizare a economiei și societății sau la ponderea angajaților în știință și tehnologie?

Nicicum. Strategiile care ar trebui abordate pe care le indică FEM sunt: investițiile în recalificarea angajaților actuali, sprijinirea mobilității și rotirii locurilor de muncă, “ucenicia” la locul de muncă, colaborarea cu instituțiile de educație și training, căutarea talentelor feminine, atragerea talentelor din străinătate, colaborarea cu alte industrii, cu alte companii, angajarea de muncitori pe termene scurte.

România va fi și ea afectată de transformările pieței munci celei de-a patra revolluții industriale, mai ales că în țara noastră domeniul IT este dezvoltat și efectele revoluției digitale sunt chiar mai importante decât în alte țări mai dezvoltate. Măsurile luate în acest context în țara noastră sunt minime, fără analizarea fenomenului la nivelul ministerelor implicate – cel al muncii, al educației, al industriilor etc., în consecință, fără strategii, programe, traininguri coerente pentru (re)orientarea profesională.

Starea actuală de fapt ne menține pe ultima poziție în UE la gradul de digitalizare a economiei și societății românești (DESI) și în anul 2018. Rămânem ultima și singura țară europeană cu o pondere a angajaților în știință și tehnologie de sub 30% din totalul românilor ocupați, față de europeni cu 46%, adică aproape 1 din 2 angajați (INACO, 2018: https://inaco.ro/doua-propuneri-ale-inaco-pentru-ca-romania-sa-elibereze-ultimul-loc-in-ue-la-ponderea-resursei-umane-angajate-in-stiinta-si-tehnologie/).

În ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale la nivelul întreprinderilor, România rămâne în continuare la finalul clasamentului și nu înregistrează progrese (DESI, 2018), ba chiar scădem cu 4% față de anul trecut, în timp ce media UE a crescut cu 9% în ultimul an.

România încă nu are o strategie națională clară pentru digitalizarea industriei proprii – Pentru a exploata oportunitățile digitale, este foarte important să existe o strategie clară de digitalizare a întreprinderilor din sectoarele creative și sectorul TIC, a comunităților de programatori, a antreprenorilor, precum și a asociațiilor civice și profesionale, ne indică explicit Raportul de țară DESI 2018.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.5.2018

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen consultant dezvoltare industriala
    29.5.2018, 10:34 pm

    Putem vorbi de decalajele de calificare, dar discutia ramine academica fara a prezenta cauzele obiective si remediile necesare.
    Intr-o tara fara economie si industrie nationala, care n-a asimilat INDUSTRIAL nici macar PRIMA revolutie industriala, careia-i lipsesc 5 milioane de locuri de munca (din care 4 milioane industriale), se discuta doar in teremeni academici situatia.
    Ca sa trecem la a 4-a revolutie industriala mai intai trebuie strabatuta a DOUA revolutie ind., care consta in mecanizarea productiei, iar montajul manual sa fie exceptie activitatii industriale!
    Acum trebuia sa fim in a treia revolutie industriala, spre faza automatizarii productiei industriale si asumarii a celei complexe si cu valoare adaugata mare, care sa ingobeze cercetare tehnologica si inovatie, de la care Vestul trece azi la a 4-a revolutie industriala!
    Ori noi, sintem la începutul primei revolutii indstriale, fara un proiect de reindustrializare, care sa permita realizarea rapida a celor doua revolutii industriale pierdute, odata cu economia si industria nationala si cu migrarea fortuita a populatiei!
    2.A vorbi de inadecvare a calificarii in lipsa locurilor de munca industriale in loc de reindustrializare, inseamna abordare critica si academica in locul viziunii si a proiectelor de tara care sa asigure conditia unica si minimala de adecvare la dezvoltare industriala.Fara industria nationala si straina la un nivel minimal, care sa solicite si indice concret ce specializari sint oportune, este firesc ca scoala romaneasca sa produca absolventi in orice domeniu o taie capul, deoarece nici nu conteaza calificarea lor pentru angajarea ca someri la AJOFM sau capsunari in vest…

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR primește o linie de finanțare de 4,5 miliarde de euro de la BCE pentru asigurarea lichidității de euro

Alexandra Pele

Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Națională a României (BNR) au convenit asupra unui aranjament în cadrul căruia se va furniza BNR lichiditate în euro,… Mai mult

Stiri

Statul încasează de la Hidroelectrica dividende suplimentare de 600 milioane de lei

Adrian N Ionescu

Ministerul Economiei și Energiei a decis, cu puterea pachetului de 80% din acțiunile Hidroelectrica, distribuirea de către companie a unor dividende suplimentare de 750 de… Mai mult

Europa

Benzinăriile din Germania, obligate să instaleze stații de încărcare pentru maşinile electrice

Adrian N Ionescu

Germania va obliga toate benzinăriile de pe teritoriul său să aibă staţii de încărcare pentru vehiculele electrice, pentru încurajarea cererii acestui segment auto. Măsura apare… Mai mult

Europa

Comenzile din Germania au scăzut cu peste 25% în aprilie. Punctul minim al recesiunii industriale a trecut

Alexandra Pele

Comenzile din industria germană au scăzut cu 25,8% în aprilie, cel mai abrupt declin lunar din 1991, potrivit datelor publicate vineri și citate de Reuters.… Mai mult

Stiri

VIDEO Mirela Iordan, CEO Pfizer Romania: Singur, sistemul public nu poate face față provocărilor prezente sau viitoare

Redacţia

Reforma în sistem este treaba autorităților însă jucătorii privați pot sprijini anumite zone. De exemplu, „Pfizer are know how extarordinar pe educație în Sănătate. Trebuie… Mai mult

Europa

Comisia Europeană extinde măsurile de control a investițiilor, împotriva preluărilor ostile din afara UE. Mai ales a celor chineze

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a propus extinderea controlului asupra investiţiilor străine în blocul comunitar, la proiecte din domeniul apărării, energiei nucleare şi comunicaţiilor prin satelit. Măsura este… Mai mult

Stiri

Guvernul a aprobat memorandumul de susținere a companiilor mari, operațional în 30 de zile, promite Florin Cîțu

Vladimir Ionescu

Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, a anunţat, joi seară, că Guvernul a aprobat memorandumul pentru programul de susţinere a companiilor mari, spunând că şi acestea… Mai mult