fbpx

Chestiunea

DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

09.02.2021

Chestiunea

Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult

08.02.2021

Ministrul Anca Dragu: Trebuie să discutăm un program serios de aderare la Zona Euro

de Victor Bratu 12.12.2015

Anca_Dragu_PaliuMinisterul Finanţelor, Anca Dragu, a spus parlamentarilor din Comisiile de buget-finanțe că, imediat la începutul anului viitor, ar trebui inițiată o discuţie despre ”un program serios de aderare la Zona Euro”, construit pe termen mediu şi lung, care să acţioneze ca o ancoră în dezvoltarea economică a României.

“Despre Zona Euro, şi cu câţi ani amânăm aderarea la zona euro, aş vrea să spun că este cazul să ne aşezăm cu toţii la masă. Nu pe 3 ianuarie, dar pe 4 ianuarie, să discutăm despre un program serios de aderare la Zona Euro. Vreau să spun că România a avut un program credibil, acela de aderare la Uniunea Europeană”, a afirmat vineri ministrul Dragu la dezbaterea pe tema bugetului din cadrul comisiilor reunite de Buget-Finanţe din Parlament.

Ministrul Finanțelor a arătat că, după ştiinţa sa, programul de aderare la UE a fost cel mai de succes program al României pe termen mediu.

“Şi putem folosi acest prilej, acum, să avem un program pe termen mediu şi lung, o ancoră în dezvoltarea economică a României”, a mai spus ministrul Anca Dragu.

Ministrul a admis că pentru aderarea la Zona Euro şi pentru creşterea, în cele din urmă, a nivelului de trai, este vitală creşterea competitivităţii.

Precedentele termene ratate

Ideea ca România să adere la Zona Euro a fost emisă public în urmă cu 8 ani. După dezbateri, și controverse, tehnice, purtate în primul rînd în mediul financiar-bancar, dar și politic, ținta inițială de aderare a fost fixată oficial pentru anul 2015.

În 2013, România a informat însă Comisia Europeană că vrea să adere la Zona Euro la o dată ”la care va atinge criteriile de convergență”, renunțând astfel la un angajament ferm de aderare la zona euro în anul 2015.

Spre finalul guvernării Ponta, dezbaterea s-a relansat și a fost emis un nou termen de aderare- anul 2019, însă unele dintre reformele care ar fi trebuit să consolideze parcursul țării pe calea spre Zona Euro au fost amânate.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirma în 2015 că ţinta de adoptare a monedei europene în 2019 nu mai este fezabilă, întrucât România ar trebui să intre în anticamera zonei euro cel târziu în iunie 2016 şi este necesară o foaie de parcurs agreată la nivel naţional, înainte de a stabili data aderării.

Susținătorii adoptării monedei unice

isarescuNevoia conceperii și aplicării unei strategii în ceea ce privește adoptarea de către România a monedei unice europene a fost subliniată și de Guvernatorul BNR. ”Stabilirea unei date-țintă pentru intrarea în zona euro s-a dovedit ineficientă, de aceea ar trebui convenită o foaie de parcurs, care să conțină reformele structurale necesare”, spunea chiar în decembrie 2015 Mugur Isărescu.

În septembrie 2015, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu spunea că România ar putea atinge un nivel rezonabil de convergenţă reală pentru aderarea la zona euro în 2022-2023, însă decizia cu privire la momentul aderării este una politică.

leonard-orban1Argumente în favoarea grăbirii acestui proces a furnizat și consilierul prezidențial Leonard Orban, care a avertizat în urmă cu 5 zile că România trebuie să-și asume o decizie politică și să grăbească aderarea la zona euro pentru a intra în acea Uniune în care se vor lua principalele decizii, care vor afecta toate statele membre.

Ce e de făcut pe drumul către Zona Euro

România are nevoie de o convergenţă reală cu statele din zona euro înainte de aderare. Aceasta se poate realiza doar pe baza unor reforme structurale de natură să îndeplinească şi un alt deziderat: o creştere economică de 5% din PIB.

Totodată, România trebuie să conveargă la “valorile” europene care pot asigura o cheltuire mai eficientă a banilor publici. Pe lângă recuperarea decalajelor externe, e nevoie şi de o recuperare a decalajelor “interne”, în contextul în care obiectivul de a adera la zona euro, în ciuda dificultăţilor cu care se confruntă blocul monetar, poate asigura o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.

În afara celor cinci criterii economice  ce trebuie îndeplinite pentru a adera la Zona Euro ( inflație, datoria publică, deficit public, rata dobânzii pe termen lung și stabilitatea ratei de schimb), există și un criteriu  juridic: legislația internă trebuie pusă în acord cu cea a UE, cel mai important aspect fiind cel al asigurării independenței băncii centrale.

Din declarațiile constante ale  Guvernatorului BNR reiese  că, deşi România stă bine în ceea ce priveşte criteriile nominale stabilite la Maastricht- poziţia fiscală, curba dobânzilor şi stabilitatea cursului- indicatorii reali sunt încă semnificativ sub media europeană.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.12.2015

Lăsați un comentariu


Europa

UE a decis menținerea restricțiilor asupra vieții publice și a liberei circulații

Iulian Soare

Cei 27 de lideri ai UE au căzut de acord joi seara, după summitul online privind gestionarea pandemiei, să mențină restricțiile asupra vieții publice și… Mai mult

Stiri

VIDEO Elena Lotrean, Școala finlandeză Sibiu: Șapte competențe pentru formarea copiilor, promovate de educația finlandeză

Redacţia

„Skill-urile” sunt o parte a competențelor, cunoștințe, abilități dar și atitudini, de prea multe ori puțin luate în considerare. Finlandezii își propun să creeze oameni… Mai mult

Stiri

Mugur Isărescu: Băncile Centrale – 3 căi de integrare a riscurilor climatice

Adrian N Ionescu

Băncile centrale și autoritățile de supraveghere financiară trebuie să găsească instrumentele analitice, metodele și datele potrivite pentru a integra riscurile climatice în activitatea lor, în… Mai mult

Stiri

DNA – 2020: În 105 dosare deschise în legătură cu pandemia de Covid – prejudicii de sute de milioane

Vladimir Ionescu

DNA a instrumentat anul trecut 105 dosare legate de pandemie, cinci dintre acestea au fost deja trimise cu rechizitoriu în instanță, iar alte 24 sunt… Mai mult

Stiri

Romgaz va depune o ofertă pentru preluarea participației ExxonMobil în Marea Neagră la Neptun Deep

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) va depune o ofertă pentru preluarea participaţiei ExxonMobil la concesiunea exploatării gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, înainte de expirarea… Mai mult

Europa

400 de milioane de doze de vaccinuri “fantomă” – oferta rețelelor infracționale către statele UE

Iulian Soare

Rețele special organizate au încercat să vândă unor state membre  400 de milioane de doze de vaccin împotriva Covid-10, la un preț de aproape trei… Mai mult

Europa

18 companii au renunțat să mai lucreze la Nord Stream 2 de teama sancțiunilor americane

Razvan Diaconu

Un număr de 18 companii au fost convinse de perspectiva unor sancțiuni americane să nu mai lucreze pentru proiectul gazoductului rusesc Nord Stream 2, arată… Mai mult