fbpx

La obiect

20-34 de ani – nici nu lucrează și nici nu învață: Observații pe locul fruntaș deținut de România la procentul tinerilor fără nicio ocupație

România figurează printre statele UE cu cea mai mare pondere a tinerilor care nici nu lucrează și nici nu învață („neither in employment nor in… Mai mult

16.07.2021

Chestiunea

Noul test de stres al industriilor europene: condițiile și țintele sectoriale de mediu impuse de Comisia Europeană

Odată cu lansarea, miercuri 14 iulie, pachetului legislativ ”Fit for 55”, UE devine prima economie din lume care dă startul procesului de legiferare a obiectivului… Mai mult

15.07.2021

La obiect

Cum ar urma să arate Educația, pe cicluri școlare, dacă s-ar implementa Programul România Educată

Raportul România Educată elaborat de Președinția României a fost publicat pentru prima oară miercuri, ziua în care Guvernul Florin Cîțu a adoptat Memorandul prin care… Mai mult

14.07.2021

La obiect

În sfârșit, DOCUMENTUL: Memorandumul pe Proiectul România Educată – adoptat de Guvern. Calendarul și țintele

Guvernul va înființa un grup de lucru interministerial coordonat de premierul Florin Cîțu, pentru elaborarea pachetului legislativ necesar implementării Proiectului România Educată elaborat la Președinție,… Mai mult

14.07.2021

Analiză : România, una dintre ţările cu cele mai lungi şi grele tranziţii de la şcoală la piaţa muncii

de Mariana Bechir 12.8.2014

Sursa: Eurofound

România are un procent mic de tineri care lucrează în timpul studiilor, iar cei care o fac muncesc cel mai adesea în program full-time, potrivit analizei “Cartografierea tranziţiilor tinerilor în Europa”, realizată de Eurofound. Aceasta este cea mai nesănătoasă combinaţie între muncă şi educaţie, menţionează studiul, deoarece nu lasă timp suficient studiilor şi poate duce la abandonarea lor.

Macroanaliza face parte dintr-o serie de acţiuni prin care Uniunea încearcă să înţeleagă mai bine cauzele ce au dus la prelungirea tranziţiei la viaţa de adult, inclusiv trecerea de la şcoală la piaţa muncii şi să găsească soluţii pentru acestea.

În vara anului trecut, şomajul în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 24 de ani a depăşit 23%, în UE. Între 2007 şi 2013, şomajul tinerilor din UE a urcat de la 15,7%, la 23,4%, potrivit Eurostat.

România s-a aflat mult timp sub media Uniunii sau foarte aproape – ultimele date Eurostat arătau o rată de 23,6%, pentru anul 2013 şi de 24,4% (ajustat sezonier) pentru luna martie 2014.

Sursa: Eurostat

Un studiu realizat de EY şi academia de studii economice Bucureşti, şi dat publicităţii săptămâna trecută, arată însă că şomajul neajustat al acestei categorii de vârstă a crescut la 25,7%, în primele trei luni ale anului în curs, România distanţându-se de media UE – 23,4%.

Mai îngrijorător este procentul de aproape 16%, în 2012, al tinerilor NEET (care nu erau nici angajaţi şi nici nu urmau vreun program de educaţie sau de formare profesională).

România avea în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 25 de ani un procent de 17,2% NEET, plasându-se pe locul 7 în UE.

Potrivit studiilor realizate pe această temă, economiile europene au pierdut, în anul 2012, nu mai putin de 162 de miliarde de euro, din cauza acestui procent uriaş al tinerilor NEET, cu 10 miliarde mai mult decât în 2011.

Experienţele timpurii asigură o tranziţie lină spre piaţa muncii

Studiul analizează mai mulţi indicatori semnificativi, întrucât situaţia economică a unui stat nu este singura care explică modul în care tinerii îşi fac intrarea pe piaţa muncii.

(Citiți și: ”Eurostat: România – cea mai severă discrepanță între generații pe piața muncii”)

Acolo unde există o legătură mai strânsă între şcoală şi muncă – fie pentru că există programe de ucenicie, fie pentru că tinerii combină studiile cu experienţele timpurii de muncă, gen part-time, tranziţia de la şcoală la muncă este mult mai lină.

România este dezavantajată la ambele capitole. Pe de o parte, nu are un sistem de educaţie care să ofere foarte multe şanse de calificare sau care să stimuleze implicarea angajatorilor în furnizarea de astfel de programe.

Pe de altă parte, în afara crizei de pe piaţa muncii, în România există probabil şi o chestiune de mentalitate care îi determină pe tineri să nu muncească în timpul studiilor.

Puţini tineri care muncesc în timpul studiilor

România se numără printre statele Uniunii cu cele mai mici procente de tineri care muncesc în timpul studiilor.

Studiul analizează participarea la piaţa muncii nu doar în rândul studenţilor, ci şi al elevilor din anii terminali de liceu, dar diferenţele între sistemele de educaţie permit mai greu o comparaţie adecvată la nivelul Europei. Germania şi Austria, de exemplu, care au dezvoltat sistemul profesional (ca alternativă la studiile liceale) au un procent important de tineri care muncesc în aceste etape ale studiilor, procent cel depăşeşte pe cel din rândul studenţilor.

Sursa: Cartografierea tranziţiilor tinerilor din UE

România este una dintre cele şase ţări unde ponderea studenţilor care au în timpul studiilor primele experienţe de pe piaţa muncii (indiferent de forma contractului) este mai mică de 15% din total – Belgia, Grecia, Grecia, Ungaria, Italia, România, Slovacia.

(Citiți și: ”Noul defavorizat: tânăr, sărac, tânăr, şomer. O paralelă UK-România”)

În Olanda, Danemarca şi Finlanda, proporţia studenţilor care muncesc ajunge la 69%, 61%, respectiv 56%.

Media europeană este de 28%, triplă faţă de cea din România.

În anii de criză, procentul s-a diminuat în aproape toate statele, cu excepţia Austriei, Belgiei, Germaniei şi Suediei, mai spune studiul, cu o scădere mai accentuată, de aproximativ 20%, în Bulgaria, Grecia, Irlanda, România şi Spania, în anul 2011, comparativ cu 2009.

Timpul de lucru, invers proporţional cu ponderea tinerilor care combină şcoala cu munca

Analiza observă un lucru foarte interesant, pe care nu-l explică suficient şi despre care spune că necesită noi studii – acolo unde procentul de tineri cu experienţe de muncă în perioada studiilor este mai mare, timpul lucrat este mai redus decât în statele cu procent mic de astfel de tineri.

Sursa: Eurofound

Acest lucru este valabil în toate statele, cu excepţia Germaniei şi Austriei, unde sistemul de educaţie vocaţional/tehnic este foarte răspândit şi unde angajarea face parte din pregătirea profesională.

În Europa, media pe toate nivelurile de educaţie este de aproximativ 25 de ore lucrate săptămânal, cu 24,4 ore  în cazul studenţilor.

Astfel, în Danemarca şi Olanda, statele cu cei mai mulţi tineri care lucrează în perioada studiilor, timpul mediu de muncă este de 15 ore pe săptămână.

România se află la polul opus şi înregistrează cea mai mare medie a timpului de muncă – aproape 40 de ore săptămânal, ceea ce înseamnă că studenţii românii care muncesc o fac în program full-time.

Modelul acesta, cu tineri puţini angrenaţi pe piaţa muncii, dar cu program lung este “o combinaţie nesănătoasă între muncă şi educaţie, de îndată ce tinerii sunt preocupaţi în principal de muncă, ceea ce creşte riscul abandonului şcolar”, precizează analiza Eurofound.

“Este extrem de important ca tinerii să muncească un timp limitat, pentru a putea acorda un timp suficient studiilor”, atrage atenţia studiul.

România are una dintre cele mai mari rate de abandon al studiilor, unul dintre mtoive fiind probabil şi cel considerat ca un risc de către Eurofound. Potrivit unui statistici realizate de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), aproape 40% dintre studenţii care ar fi trebuit să finalizeze facultatea în anul 2013 abandonaseră studiile pe parcursul anilor.

Sursa: ANOSR

Intervalul mare până la primul job după absolvire

Analiza ia în calcul şi un alt indicator semnificativ – intervalul de timp scurs de la absolvirea şcolii şi până la primul job din carieră. Şi aici se constată corelarea, în relaţie invers proporţională, dintre procentul tinerilor care muncesc în timpul studiilor şi perioada medie necesară pentru găsirea unui job după absolvire, tranziţia fiind mult mai rapidă în statele cu procente mari de tineri care lucrează în paralel cu studiile.

Media europeană pentru toate tipurile de studii este de 6,5 luni.

România stă foarte prost şi la acest capitol.

Pentru absolvenţii de liceu, perioada până la găsirea unui job variază de la cel mult patru luni în Danemarca, Olanda şi Marea Britanie, comparativ cu peste 10 luni în Bulgaria, Cipru, Grecia, Italia şi România.

Pentru absolvenţii de facultate, timpul mediu până la primul job după studii este de cel mult trei luni în Estonia, Letonia, Malta, Olanda şi Marea Britanie, şi de peste şapte luni în Grecia, Italia, România şi Spania.

Sursa: Eurofound

 Ocupare mică în rândul tinerilor

Analiza nu se opreşte la momentul găsirii primului job, ci cuprinde şi situaţia tinerilor pe piaţa muncii la un an de la absolvire.

În România se înregistrează una dintre cele mai mici rate de ocupare, atât în rândul absolvenţilor de liceu, cât şi al deţinătorilor unei licenţe de studii superioare – în 2011, aceste rate ajungea la 42,5%, respectiv 64,7%, comparativ cu mediile UE, de 64%, respectiv 77%.

O situaţie mai rea decât a tinerilor români se întâlneşte în Grecia, Italia, Spania şi Bulgaria.

În ceea ce priveşte absolvenţii de facultate, cel mai mare procent de ocupare, la un an de la terminarea studiilor, se înregistra, în 2011, în Olanda, unde 93,8% aveau job. O situaţie contrară apărea în Grecia, unde numai 36,8% dintre absolvenţii de studii superioare din 2010 aveau un loc de muncă în 2011.

Sursa: Eurofound

Pentru a creşte ocuparea tinerilor, Comisia Europeană a aprobat anul trecut programul Youth Employment Initiative, inspirat de un model finlandez. UE a pus la dispoziţia statelor membre 6 miliarde de euro, sumele cele mai mari îndreptându-se către Spania şi Grecie, unde unul din 2 tineri sub 25 de ani este şomer sau n-a avut niciodată job.

Programul ar trebui să le ofere o şansă tinerilor aflaţi mai mult de patru luni în afara pieţei muncii: fie să-şi găsească un job, fie să-şi continue educaţia, să urmeze un program de ucenicie sau training.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.8.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul anunță că peste 5 milioane de persoane au fost vaccinate anti-COVID cu cel puţin o doză

Vladimir Ionescu

Guvernul a anunţat sâmbătă că peste 5 milioane de persoane (aproximativ 25% din populație) au fost vaccinate anti-COVID cu cel puţin o doză. Această ţintă… Mai mult

Stiri

Premierul Cîțu l-a numit pe Andrei Novac secretar de stat în MAE, încălcând o decizie a Biroului Național PNL

Razvan Diaconu

Premierul Florin Cîțu l-a numit pe Andrei Novac secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe împotriva deciziei Biroului Politic Național al PNL, au declarat, sâmbătă,… Mai mult

Europa

Israelul acuză Iranul de atacul din Marea Oman soldat cu moartea unui român şi a unui britanic

Razvan Diaconu

Israelul acuză Iranul de faptul că se află la originea atacului din Marea Oman împotriva petrolierului M/T Mercer Street, soldat cu moartea a doi membri… Mai mult

Stiri

Coronavirus în România: 156 cazuri noi și 3 decese în ultimele 24 de ore

Vladimir Ionescu

De vineri până sâmbătă, în România s-au înregistrat 156 de cazuri noi de infectare cu Covid din peste 31.000 de teste procesate. De la ultimul… Mai mult

Europa

Grecia a intrat pe ”lista roșie” – CNSU a actualizat lista statelor cu risc epidemiologic

Razvan Diaconu

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat  lista statelor considerate cu risc epidemiologic. Grecia a fost inclusă pe lista roşie, ca urmare a creşterii… Mai mult

Europa

SUA anunță concedierea forțată a personalului angajat pe plan local în Rusia

Razvan Diaconu

Departamentul de Stat a anunţat vineri că autorităţile ruse obligă Statele Unite să concedieze cetăţenii ruşi angajaţi de misiunile sale diplomatice din Rusia. Secretarul de… Mai mult

Stiri

Eurostat: Economia europeană a revenit pe creştere în trimestrul al doilea

Razvan Diaconu

Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în al doilea trimestru al acestui an, iar aceasta s-a reflectat asupra pieţei… Mai mult