Eurozona incepe o saptamina periculoasa presarata cu potentiale terenuri minate, dar intr-o ambianta mai optimista dupa ce investitorii au salutat planul BCE de a preveni disparitia monedei unice – se arată într-o analiză REUTERS.
Judecatorii germani, alegatorii olandezi, inspectorii FMI si autoritatile de reglementare de la Bruxelles ar putea intimpina surprize care ar face mai dificila rezolvarea crizei datoriilor suverane care exista de aproape trei ani si care impovareaza economia mondiala.
Miercuri va fi ziua cea mai importantă.
Curtea Constitutionala Germana se va pronunta atunci asupra legalitatii Fondului Permanent de Salvare al Eurozonei, Comisia Europeana va dezvalui planuri detaliate pentru o uniune bancara a Eurozonei, iar in Olanda se vor desfasura elegeri generale hotaritoare.
Ministrii de finante europeni se vor intilni in Cipru incepind de vineri pentru a incerca sa stearga diferendele asupra supervizarii bancare si a posibilului ajutor suplimentar pentru Spania , a patra mare economie a zonei, si Grecia, tara problema care a declansat criza datoriilor.
Deciziile asupra Spaniei si Greciei sint improbabile pina in octombrie, dar discutiile ar putea indica fie daca Madridul va solicita asistenta europeana, cu riscul unor conditii si supervizari neplacute, fie daca UE si inspectorii FMI inclina sa acorde o vitala transa de ajutor pentru a mentine Atena pe linia de plutire.
Cu ochii pe Curtea Constituțională a Germaniei
Europa isi tine rasuflarea de doua luni din cauza hotaririlor Curtii Germane.
Toti cei douazeci de experti intervievati de Reuters se asteapta ca judecatorii sa permita mecanismului european de stabilitate si pactului european de disciplina fiscala sa mearga inainte, dar majoritatea se asteapta ca ei sa adauge conditii dure pentru viitoarele interventii.
Aceasta ar putea sa o lege de miini pe Cancelarul Angela Merkel sau, cel putin, sa o determine sa retraga suportul politic din ce in ce mai dificil avind in vedere opozitia publica fata de decizia de saptamina trecuta a BCE de a cumpara obligatiuni ale statelor vulnerabile.
Daca decizia Curtii va fi impotriva Mecanismului de Salvare , aceasta ar avea un efect devastator asupra pietelor de obligatiuni si valutare impingand zona valutara a celor 17 natiuni si mai adanc in tumult prin punerea la indoiala a viitoarelor salvari financiare ale greu incercatelor state sudice.
Dar daca, asa cum se asteapta, primeste unda verde, ar putea stabili avertismenmtele care sperie investitorii si complica managementul crizei.
Judecatorii ar putea acorda Parlamentului drept de veto asupra oricarui viitor ajutor financiar, sau ar putea declara o limitare a raspunderii Germaniei pentru datoriile altor tari ale Eurozonei.
„Curtea Constitutionala va lasa sa treaca ambele tratate” a spus Kai von Lewinski la Universitatea Humboldt din Berlin, adaugand ca ar putea insista asupra atasarii unei „propozitii lamuritoare ca raspunderea Germaniei trebuie limitata”.
Un sfert din public si profesorii de drept constitutional intervievati se asteapta ca rezolutia Curtii sa spuna ca integrarea europeana a atins limitele permise de legea de baza a Germaniei si orice alta unificare mai profunda ar impune un referendum fara precedent sau o noua Constitutie.
Olanda, în fața populiștilor
Luni de zile a parut ca alegerile olandeze ar putea duce intr-un punct mort sau ar putea duce la un guvern captiv al stangii dure sau al euroscepticilor de dreapta, facand aproape imposibil orice suport parlamentar pentru viitoarele ajutoare financiare acordate Eurozonei.
Dar ultimele sondaje arata o competitie aproape de egalitate intre liberalii de centru-dreapta ai prim ministrului Mark Ruffe si Partidul Laburist de centru-stanga, cu o diminuare a suportului pentru partidele populiste de stanga si a acelor anti imigratie, sugerand ca ar putea rezulta o coalitie proeuropeana.
Chiar si asa, negocierile ar putea dura luni de zile pana ce acest stat fondator al UE, din ce in ce mai sceptic, sa aiba un guvern cu puteri depline, punand la indoiala capacitatea sa de a agrea mai devreme orice pasi catre o integrare mai profunda in Eurozona.
Planul pe care l-a propus Draghi săptămâna trecută
Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene a decis joi menținerea dobânzii de politică monetară la 0,75%, BCE urmând să deruleze un nou program de cumpărare a obligațiunilor suverane ale statelor zonei euro.
”În ședința de joi, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și ratele dobânzii la facilitatea de creditare marginală și la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,75%, 1,50% și, respectiv, 0,00%, a informat BCE, într-un comunicat de presă.
BCE ar aduce sub control a dobânzile datoriilor suverane prin cumpărarea de obligațiuni
Președintele BCE, Mario Draghi, a anunțat demararea unui plan de achiziționare a obligațiunilor suverane cu maturitate de până la 3 ani. Prin cumpărarea de obligațiuni, Draghi speră să aducă sub control dobânzile la datoriile suverane ale unor state, dobânzi foarte mari în unlele cazuri.
Draghi a dat asigurări, în faţa unei comisii a Parlamentului European, că măsura de cumpărare a obligaţiunilor suverane cu maturitate de până la 3 ani respectă reglementările Uniunii Europene privind ajutorul de stat.
”Achiziţionarea de obligaţiuni de către BCE, cu scadenţa de până la 3 ani, nu reprezintă ajutor de stat”, a spus Draghi.
Astfel, joi, BCE a aprobat o nouă schemă de achiziţionare a obligaţiunilor, pentru a mai amortiza din dobânzile mari cu care se împrumută statele zonei euro, din cauza crizei datoriilor suverane.
State cu probleme – cum sunt Spania și Italia, care se împrumută la dobânzi mari, pot intra în acest program prin solicitarea de ajutor financiar, însă acesta va fi condiționat de continuarea măsurilor de austeritate.
Oficiali din Germania s-au opus acestei măsuri, în condițiile în care Berlinul beneficiază de costuri scăzute la împrumut (CDS).
