La obiect

12,6% din copiii și tinerii români sub 20 de ani trăiesc în străinătate

Aproape 600.000 de copii și tineri  români cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani inclusiv, adică 12,6% din totalul persoanelor române din această categorie… Mai mult

16.01.2020

Evenimentul

Guvernul își angajează răspunderea pe alegerea primarilor în 2 tururi. PSD anunță moțiune de cenzură, dar asigură că anticipatele sunt excluse

Premierul Ludovic Orban a anunțat joi că guvernul își va asuma răspunderea pe un proiect de modificare a legii alegerilor locale, care vizează revenirea la… Mai mult

16.01.2020

La obiect

UE – Green Deal: Până să salveze planeta, lupta cu încălzirea globală va salva mai întâi economia Rusiei

Ambiția Comisiei Ursula von der Leyen de a transforma Europa, până în 2050,  în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon… Mai mult

15.01.2020

La obiect

România – a doua cea mai mare scădere a producției industriale din UE. Semnele îngrijorătoare şi cauzele

România a înregistrat a doua ce mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană în noiembrie 2019, faţă de noiembrie 2018, potrivit datelor Oficiului… Mai mult

15.01.2020

Cronicile

Analiză: Regiuni și fonduri de dezvoltare regională

de Ioana Morovan , 21.2.2019


Dezvoltarea economică a României este indisolubil legată de fondurile europene. În ultimul deceniu, Uniunea Europeană a fost cel mai mare investitor în România și sute de comunități au beneficiat de ceea ce este numit, generic, „politica de coeziune”.

„Politica de coeziune” înseamnă însă sute de mii de proiecte în întreaga Europă, de la ajutoarele acordate unei firme mici pentru a-și crește numărul de angajați la autostrăzi de sute de kilometri, care au drept scop „reducerea decalajelor dintre diferitele regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate”.

De fapt, politica de coeziune vizează fiecare regiune din UE, dar cea mai mare parte a fondurilor este îndreptată spre regiunile mai puțin dezvoltate, definite drept regiunile în care produsul intern brut pe cap de locuitor este mai mic de 75% din media europeană.

În total, UE a alocat peste 350 de miliarde de euro, adică aproximativ o treime din bugetul total al Uniunii, pentru politica de coeziune în perioada 2014-2020. Principalele instrumente care finanțează proiecte de coeziune sunt trei mari fonduri: fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune (FC).

Dar fondurile de coeziune nu au exclusivitatea asupra finanțării investițiilor în Europa, ci ele acționează în conlucrare cu instrumente ale altor politici ale Uniunii Europene, precum Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) sau Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime (FEPAM), dar și Inițiativa privind ocupare.a forței de muncă în rândul tinerilor (YEI).

Una peste alta, prin intermediul a opt programe naționale, România beneficiază de o alocare de 30,8 miliarde de euro din partea UE ca Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FESI) în cei șapte ani ai Cadrului Financiar 2014-2020. Doar fondurile de coeziune însumează aproape 22,6 miliarde de euro, adică aproximativ 1.100 de euro pentru fiecare locuitor al României.

O parte dintre acești bani au fost investiți, dar o parte și mai mare este încă disponibilă pentru o gamă largă de proiecte, de la rețele de utilități și conducte de gaze la proiecte ce au drept scop reducerea emisiilor de carbon și protecția mediului și de la creșterea competitivității IMM-urilor la îmbunătățirea eficienței administrațiilor publice.

Potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Fondurilor Europene, mai puțin de 20% dintre aceste fonduri au fost consumate, astfel că ar mai fi încă disponibile circa 18 miliarde de euro. Totuși, sunt în lucru multe proiecte care nu au primit finanțarea europeană, dar aceasta a fost alocată.

Sunt mai mult de zece ani de când România folosește finanțările europene și multe dintre proiectele de modernizare sau noile construcții au folosit și bani din politica de solidaritate europeană.

Și dacă șoselele, căile ferate sau rețelele de electricitate sunt investițiile cele mai vizibile – și, deseori, de cea mai mare valoare – nu trebuie trecute cu vederea proiectele mai mici, dar cu un impact puternic în rândul comunităților mai mici, fie că vorbim de renovarea unei școli sau de punerea în valoare a unui obiectiv turistic. Și nu doar autoritățile naționale sau locale pot fi beneficiari ai fondurilor de coeziune, ci și companiile sau instituțiile de învățământ.

Articolul complet poate fi citit pe EurActiv.ro (click aici)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Parlamentul European respinge solicitarea PSD de a dezbate respectarea statului de drept în România

Iulian Soare

Parlamentul European a respins miercuri o solicitare formulată de europarlamentari PSD de aintroduce pe ordinea de zi o dezbatere privind statul de drept în România.… Mai mult

Stiri

Educația din ”România Educată” a atras doar 30% din fondurile europene alocate

Razvan Diaconu

Nu avem resurse financiare nelimitate pentru a rezolva toate problemele educației peste noapte, a declarat președintele Klaus Iohannis, miercuri, la lansarea celei de-a doua etape… Mai mult

Stiri

Document / Strategia Comisiei privind securitatea 5G: statele membre pot aplica restricții pentru furnizorii considerați cu risc

Iulian Soare

Comisia Europeană a dat publicității, miercuri, un ”set comun de instrumente” care conțin ”măsuri de atenuare convenite de statele membre pentru a răspunde riscurilor de… Mai mult

Europa

Handelsblatt: Germania deține probe că Huawei a cooperat cu autoritățile chineze în domeniul securității

Iulian Soare

Guvernul german se află în posesia unor probe care arată că Huawei, primul producător mondial de echipament de telecomunicaţii, a colaborat cu serviciile chineze de… Mai mult

Stiri

România – la jumătatea topului global al competitivității resurselor umane. Bucureştiul – mai jos

Adrian N Ionescu

România este plasată pe locul 64 (din 132 de ţări) și Bucureștiul pe 86 (din 155 de oraşe ale lumii) în Topul Indicelui Global al… Mai mult

Stiri

A doua asumare de răspundere a guvernului PNL: alegeri locale în două tururi. Toate modificările la lege

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban a venit miercuri în fața Parlamentului unde și-a asumat răspunderea pe un proiect de lege de modificare a Legii alegerilor locale. Spre… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Lipsa unei educații de calitate, o amenințare pentru dezvoltarea României

Vladimir Ionescu

„Lipsa unei educaţii de calitate devine o ameninţare pentru dezvoltarea României”, țară ce se confruntă, în epoca Inteligenţei Artificiale, cu o problemă endemică de analfabetism… Mai mult