La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

La obiect

O măsură pentru 7 milioane de viitori pensionari: aducerea contribuției la pilonul II de pensii la nivelul legal

Potrivit atr.43, alineatele 2 și 3 din legea 411/2004, amendate prin OUG 112/2007, contribuțiile ar fi trebuit să ajungă deja la 6% din venitul salarial… Mai mult

27.10.2019

La obiect

Măsurile economice și fiscale din programul cu care Guvernul Orban cere învestirea în Parlament

Din programul de guvernare al echipei cu care premierul desemnat Ludovic Orban va cere învestirea Parlamentului se remarcă următoarele măsuri economice și fiscale considerate urgente:… Mai mult

24.10.2019

Cronicile

Analiză: Regiuni și fonduri de dezvoltare regională

de Ioana Morovan , 21.2.2019


Dezvoltarea economică a României este indisolubil legată de fondurile europene. În ultimul deceniu, Uniunea Europeană a fost cel mai mare investitor în România și sute de comunități au beneficiat de ceea ce este numit, generic, „politica de coeziune”.

„Politica de coeziune” înseamnă însă sute de mii de proiecte în întreaga Europă, de la ajutoarele acordate unei firme mici pentru a-și crește numărul de angajați la autostrăzi de sute de kilometri, care au drept scop „reducerea decalajelor dintre diferitele regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate”.

De fapt, politica de coeziune vizează fiecare regiune din UE, dar cea mai mare parte a fondurilor este îndreptată spre regiunile mai puțin dezvoltate, definite drept regiunile în care produsul intern brut pe cap de locuitor este mai mic de 75% din media europeană.

În total, UE a alocat peste 350 de miliarde de euro, adică aproximativ o treime din bugetul total al Uniunii, pentru politica de coeziune în perioada 2014-2020. Principalele instrumente care finanțează proiecte de coeziune sunt trei mari fonduri: fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune (FC).

Dar fondurile de coeziune nu au exclusivitatea asupra finanțării investițiilor în Europa, ci ele acționează în conlucrare cu instrumente ale altor politici ale Uniunii Europene, precum Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) sau Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime (FEPAM), dar și Inițiativa privind ocupare.a forței de muncă în rândul tinerilor (YEI).

Una peste alta, prin intermediul a opt programe naționale, România beneficiază de o alocare de 30,8 miliarde de euro din partea UE ca Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FESI) în cei șapte ani ai Cadrului Financiar 2014-2020. Doar fondurile de coeziune însumează aproape 22,6 miliarde de euro, adică aproximativ 1.100 de euro pentru fiecare locuitor al României.

O parte dintre acești bani au fost investiți, dar o parte și mai mare este încă disponibilă pentru o gamă largă de proiecte, de la rețele de utilități și conducte de gaze la proiecte ce au drept scop reducerea emisiilor de carbon și protecția mediului și de la creșterea competitivității IMM-urilor la îmbunătățirea eficienței administrațiilor publice.

Potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Fondurilor Europene, mai puțin de 20% dintre aceste fonduri au fost consumate, astfel că ar mai fi încă disponibile circa 18 miliarde de euro. Totuși, sunt în lucru multe proiecte care nu au primit finanțarea europeană, dar aceasta a fost alocată.

Sunt mai mult de zece ani de când România folosește finanțările europene și multe dintre proiectele de modernizare sau noile construcții au folosit și bani din politica de solidaritate europeană.

Și dacă șoselele, căile ferate sau rețelele de electricitate sunt investițiile cele mai vizibile – și, deseori, de cea mai mare valoare – nu trebuie trecute cu vederea proiectele mai mici, dar cu un impact puternic în rândul comunităților mai mici, fie că vorbim de renovarea unei școli sau de punerea în valoare a unui obiectiv turistic. Și nu doar autoritățile naționale sau locale pot fi beneficiari ai fondurilor de coeziune, ci și companiile sau instituțiile de învățământ.

Articolul complet poate fi citit pe EurActiv.ro (click aici)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Universitatea București și Europa FM îi invită pe Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă la dezbatere

Vladimir Ionescu

Universitatea București și Europa FM le-a adresat candidaților la alegerile prezidențiale aflați în turul al doilea, Vasilica-Viorica Dăncilă și Klaus Werner Iohannis, invitația de a… Mai mult

Europa

Jean-Claude Juncker: SUA nu va suprataxa importurile de automobile europene

Iulian Soare

Preşedintele în funcție al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat joi că Donald Trump nu va impunenoi tarife vamale asupra importurilor de automobile europene, precizând… Mai mult

Stiri

Contestația în anulare împotriva condamnării lui Radu Mazăre la 9 ani de închisoare, respinsă

Vladimir Ionescu

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins luni contestația în anulare formulată de Radu Mazăre împotriva deciziei de condamnare definitivă la nouă ani de… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanţelor a împrumutat 792 mil. lei de la bănci, cu o dobândă de 3,86%

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 792 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat tip benchmark cu o… Mai mult

Stiri

CNAS anunță licitații pentru mentenanța sistemului informatic. Valoare estimată: 6,3 milioane euro, plus TVA

Vladimir Ionescu

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat licitația pentru serviciile de administrare, mentenanță, suport tehnic, dezvoltare și help desk aferente sistemelor IT din… Mai mult

Stiri

Instanța a decis falimentul RADET – decizie definitivă

Adrian N Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv, luni, falimentul Regiei de termoficare a Capitalei, RADET, menţinând astfel decizia de primă instanţă a Tribunalului Bucureşti. Administratorul… Mai mult

Stiri

Varujan Vosgnian a anunțat sfârșitul alianței ALDE – Pro România

Vladimir Ionescu

Alianța dintre Pro România și ALDE s-a încheiat, a anunțat într-un mesaj pe Facebook purtătorul de cuvânt al ALDE, Varujan Vosganian. Alianța electorală care l-a… Mai mult