Analiză / Răspunsul militar al Occidentului la criza din Ucraina: Măsurile concrete ale NATO depășesc în premieră granițele fostei URSS

NATO decide, marţi și miercuri, măsurile concrete prin care Alianţa urmează să sprijine forţele armate ale Ucrainei şi să asigure o prezenţă sporită în estul Europei.
Miniştrii de externe din cele 28 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice s-au reunit pentru două zile la Bruxelles pentru a discuta o serie de opţiuni care vor fi privite de către Rusia, consideră Reuters, drept “provocatoare”.

Pe fondul discuţiilor de la Bruxelles, revista Der Spiegel dezvăluie care va fi răspunsul NATO la anexarea Crimeii de către Rusia: occidentalii vor depăşi pentru prima oară, din punct de vedere militar, graniţele fostei URSS.

Măsuri pentru impulsionarea relaţiilor cu Armenia, Azerbaijan şi Moldova

Potrivit unui document oficial, confidenţial, obţinut de revista Der Spiegel, un aşa numit ”Comitet al parteneriatului” a adoptat, la finele săptămânii trecute, un set de ”Măsuri practice pentru impulsionarea relaţiilor” dintre NATO şi Armenia, Azerbaijan şi Moldova.

Se are în vedere, potrivit documentului care poartă specificaţia ”Restricţionat NATO”, cooperarea militară cu cele 3 state, concomitent cu creşterea influenţei NATO în regiune, pentru creşterea stabilităţii în actualul context. Documentul prevede creşterea interoperabilităţii armatelor celor 3 state cu cele ale NATO – lucru care presupune exerciţii militare comune în regiune.

Cele 3 state ar urma să fie pregătite să ia parte la proiectul ”Smart Defence”- un exemplu considerat de succes în proiectul Smart Defence este patrularea spaţiului aerian al ţărilor baltice de către avioanele statelor NATO, prin rotaţie.

Pentru fiecare din cele 3 state sunt prevăzute măsuri specifice de ajutor:

• În Moldova, NATO vrea să-ţi întârească vizibilitatea. Pentru aceasta va fi trimis un ofiţer de legătură la Chişinău. Este încă în dezbatere dacă Moldova să participe sau nu la trupele de intervenţie rapidă ale NATO în regiune.
• În Azerbaidjan va fi crescută cooperarea în domeniul securităţii cibernetice
• În Armenia se va pune accentul pe antrenamente comune.

Conform Der Spiegel, mesajul trimis Moscovei este fără echivoc: NATO nu va accepta punerea în discuţie de către Rusia a integrităţii teritoriale a Ucrainei. Potrivit documentului, suplimentar, aliaţii ”se obligă să asigure integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea” Armeniei, Azerbaidjanului şi Moldovei.

Aceste măsuri se bucură de unanimitate – potrivit documentului.

Problema se pune în ceea ce priveşte poziţia Germaniei privind o posibilă extindere a NATO spre Est, mai ales că purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin a declarat luni că o astfel de extindere nu se află pe lista de priorități.

Manevre comune prelungite Ucraina-NATO

Parlamentul ucrainean a aprobat, marţi, organizarea unor manevre militare comune cu state din cadrul NATO şi UE, în perioada mai-octombrie, pe teritoriul ucrainean, inclusiv în apele Mării Negre. Textul a fost aprobat de 235 de deputaţi. Niciun parlamentar nu a votat împotrivă.

“Este o ocazie bună pentru dezvoltarea forţelor noastre armate”, a declarat ministrul Apărării, Mihailo Koval.

Proiectul de lege a fost depus la 26 martie de către preşedintele interimar Oleksandr Turcinov, după alipirea Crimeei la Rusia. Kievul este îngrijorat de prezenţa importantă a unor militari ruşi la frontiera sa de est, temându-se de o invazie, în pofida faptului că Moscova a afirmat că angajează o retragere parţială.

Adoptând acest text, Parlamentul autorizează intrarea pe teritoriul Ucrainei a unor forţe străine pentru efectuarea a şapte exerciţii:

• “Public Order 2014”, cu participarea poliţiei militare poloneze,
• “Rapid Trident 2014”, cu forţele americane,
• “Safe Sky 2014”, împreună cu aviaţia poloneză,
• “Sea Breeze 2014”, cu forţele americane,
• Exerciţii multinaţionale (“Light Avalanche – 2014”, “Carpates – 2014” şi “Sud – 2014”) împreună cu unităţi de vânători de munte din România şi Republica Moldova

Aceste manevre, la care urmează să participe 7.000 de militari din 17 state, urmează să aibă loc în vestul Ucrainei, dar şi la Marea Neagră, în imediata apropiere a Crimeei, unde se află cartierul general al Flotei ruse la Marea Neagră.

Ucraina, o fostă republică sovietică, nu face parte din MATO, dar unele voci din rândul noilor autorităţi prooccidentale s-au pronunţat pentru o apropiere de organizaţia atlantică. Rusia se opune vehement acestei idei.

Oficial NATO: Ne putem gândi la instalarea de baze permanente în Europa de Est

Statele Unite şi aliaţii săi au afirmat public că exclud o intervenţie militară în Ucraina, care nu este membru al NATO, dar au asigurat membrii din Europa de Est, în special statele Baltice, că vor fi protejate. Deja, SUA au suplimentat numărul de aeronave care alcătuiesc patrulele ce supraveghează spaţiul aerian al statelor Baltice şi a devansat un exerciţiu comun cu aviaţia militară poloneză.

Începând cu 1999, când primele state foste membre ale Pactului de la Varşovia (Polonia, Ungaria şi Cehia) au fost admise în alianţă, NATO şi-a autoimpus restricţii cu privire la staţionarea de trupe în estul Europei.

Prezenţa NATO în această zonă este asigurată de elemente ale scutului antirachetă, prevăzute în Polonia şi România, de baza de tranzit a forţelor militare de la Kogălniceanu. De la debutul crizei din Crimeea, statele din estul Europei au mai permis survolul spaţiului aerian pentru misiuni de patrulare.

Un înalt oficial NATO a declarat pentru Reuters că, foarte probabil, criza din Crimeea, va conduce spre decizia de instalare de baze permanente ale Alianţei în estul Europei.

“Cred că astfel de opţiuni vor lua în considerare miniştrii reuniţi la Bruxelles”, a spus sursa citată.

SUA fac presiuni asupra partenerilor europeni să crească bugetele de apărare

Cu o zi înainte de reuniunea NATO de la Bruxelles, premierul rus Dimitri Medvedev a mers în Crimeea unde, luni, a participat la o reuniune a guvernului pro-rus. Din Simferopol, premierul Medvedev a anunţat o retragere parţială a trupelor ruseşti staţionate la graniţa cu Ucraina.

Ben Rhodes, unul dintre consilierii pe probleme de Apărare ai Casei Albe, declara săptămâna trecută că SUA vor suplimenta forţele terestre şi navale în Europa de Est. “Aşteptăm ca partenerii europeni să contribuie la eforturile noastre”, declara Ben Rhodes.

Forţele americane staţionate în Europa s-au redus treptat, de la peste 300.000, cât înregistrau în anii de final ai Războiului Rece, până la 80.000 (inclusiv 14.000 de angajaţi civili) în 2014, conform datelor Comandamentului European al armatei SUA.

Majoritatea statelor europene, dar şi SUA, şi-au redus bugetele de apărare ca măsură de limitare a efectelor crizei economice globale. Washington-ul, menţionează Reuters, face presiuni asupra membrilor europeni să îşi schimbe filosofia bugetară în domeniu şi să revină la alocările dinaintea crizei, ba chiar să încerce să suplimenteze aceste bugete.

Miniştrii de externe ai statelor membre NATO sunt chemaţi să revizuiască inclusiv cooperarea militară cu Rusia. De la anexarea Crimeii, oficialii NATO au anunţat suspendarea planurilor comune pentru Siria şi anularea unor serii de întâlniri bilaterale NATO-Rusia.

În plus, în cadrul unei programate întâlniri cu ministrul ucrainean al Apărării, Andriy Deshchytsia, miniştrii de Externe ai statelor NATO ar putea să aprobe o serie de ajutoare menite să eficientizeze armata Ucraineană.

Noua conducere de la Kiev a trimis la Washington “o lista imensă de echipamente necesare”, a declarat pentru Reuters un înalt oficial al Alianţei, care a precizat că NATO a trimis lista fiecărui stat membru, urmând ca fiecare să decidă cu ce va putea contribui pentru satisfacerea cererii.

Aceste ajutoare, dar şi acordurile pentru instruirea unui corp de ofiţeri, exerciţii militare comune sau reforma sistemului de apărare, nu înseamnă că NATO este pregătită, cel puţin în acest moment, să ofere Ucrainei, sau Georgiei perspectiva unei aderări la Alianţă.

Premisele greşite în strategia de apărare americană trebuie reanalizate

În contextual anexării Peninsului Crimeea la Federaţia Rusă, o nouă reducere a trupelor americane din Europa va trebui reexaminată, a declarat pentru Bloomberg amiralul american James Stavridis, fost comandant al forţelor NATO, în perioada 2009-2013.

“Am fost unul dintre suporterii reducerii prezenţei americane în Europa, dar cred că vremurile s-au schimbat şi că trebuie să regândim decizia”, afirmă James Stavridis, în prezent decan al Fletcher School, din cadrul Tufts University din Medford, Massachusetts.

Strategia americană de apărare, anunţată public de preşedintele Barrak Obama în 2012, prevedea reducerea pe 10 ani a cheltuielilor de apărare cu o sumă totală de 487 miliarde de dolari. Primele reduceri urma să fie făcute începând cu 2017.

Premisa de la care pornea strategia americană vorbea de o Europă în care domneşte pacea, cu o Rusie având calitatea de partener, nu antagonist, aşa cum se manifestă în prezent. Preocupările americane se îndreptau către Asia, mai exact către rapida retehnologizare a armatei chineze, şi către supravegrerea şi distrugerea reţelelor teroriste cu baze în Orientul Mijlociu şi Africa.

Pe baza acestor presupuneri, America a retras din Europa brigăzile 170 şi 172, a afirmat lt.col. Don Peters, purtător de cuvânt al armatei americane, citat de Bloomberg. SUA, spune lt.col. Don Peters,  doreau ca NATO să fie un organism care să facă ameninţărilor globale, nu unul care să fie ocupat cu apărarea propriului teritoriu.

ar strategia a părut depăşită în momentul în care Rusia a început presiunile pe Ucraina. “Orice strategie trebuie să îşi demonstreze viabilitatea în condiţii reale. Este esenţial să regândim totul, astfel încât aliaţii europeni să fie convinşi de determinarea cu care SUA îşi urmăresc angajamentele”, a afirmat amiralul James Stavridis.

Primele mutări

“Vom creşte numărul forţelor terestre şi navale în cadrul NATO”, în completarea măsurilor deja adoptate- avioane F-15 şi F-16 care patrulează spaţiul aerian al Poloniei şi statelor Baltice, a declarat pentru Bloomberg Ben Rhodes, consilier pe probleme de Apărare la Casa Albă.

Pentru a determina Rusia să renunţe la planurile agresive este nevoie de mai mult decât aceste măsuri temporare, crede col. (r.) Robert Killebrew, citat de Bloomberg. Trei dintre brigăzile armatei americane, împreună cu tehnica necesară, ar trebui staţionate pe termen lung în apropierea rutelor de acces dinspre Rusia şi Polonia, crede Robert Killebrew.

Şeful Statului major al armatei americane, Ray Odierno, a declarat însă, luni, că decizia de retragere a celor două brigăzi americane (170 şi 172) nu va fi revizuită. “Vrem să ne asigurăm în primul rând că armata americană are suficientă putere de răspuns în cazul în care va fi solicitat ajutorul NATO, a afirmat Ray Odierno, care a menţionat că discuţiile cu comandamentul European vizează inclusiv decalarea unui exerciţiu planificat pentru iunie, în Europa.

Unii dintre aliaţii NATO, precum Lituania, consideră că retragerea trupelor americane din Europa a fost o eroare, declară Rasa Jukneviciene, fost ministru al Apărării. “În vreme ce SUA şi-au diminuat prezenţa, Vladimir Putin a sporit capabilităţile armatei ruse pe baza banilor europeni obţinuţi din vânzarea resurselor energetice”, a declarat pentru Bloomberg Rasa Jukneviciene.

SUA îşi sporesc prezenţa în România

Președintele Traian Băsescu a aprobat, în baza legii, suplimentarea numărului de militari americani staţionaţi în România, conform unei solicitarea primate din partea SUA. Preşedintele Băsescu a informat Parlamentul în legătură cu această chestiune printr-o scrisoare oficială, adresată pe 27 martie președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea.

Ambasada SUA la București a cerut ajutorul României pentru a mări numărul de soldaţi staţionaţi în baza militară americană de la Mihail Kogălniceanu. Reprezentaţii SUA au cerut sprijin pentru aducerea a încă 600 de infanterişti marini în baza din judeţul Constanţa, dar şi „aeronave necesare pentru îndeplinirea misiunilor specifice”, transmit televiziunile de ştiri.

Numărul soldaţilor staţionaţi în baza de la Kogălniceanu urmează să ajungă la 1.600, în timp ce baza are o capacitate de 2.000 de locuri. Prin baza constănţeană se derulează în prezent operaţiuni de retragere a trupelor şi echipamentelor din Afganistan. Prin baza de la Kogălniceanu ar trebui să treacă aproape 60.000 de soldați dinspre Afganistan spre SUA, dar şi cei 10.000 de instructori care vor acţiona în Afganistan de anul viitor pentru antrenarea armatei afgane.

Cheltuieli de apărare- cifre comparative

În perioada primului mandat de preşedinte al lui Vladimir Putin, cheltuielile militare ale Rusiei s-au ridicat constant, de la 32,5 miliarde dolari în 2000, până la 67,9 miliarde dolari în 2008, conform statisticilor Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI).

După revenirea din 2012 în fruntea statului, cheltuielile de apărare au crescut cu 16% faţă de suma alocată în bugetul apărării în 2011- 90,6 miliarde dolari, făcând din Rusia al treilea stat- după SUA şi China- ca nivel al cheltuielilor de apărare, conform datelor SIPRI.

Criza economică globală a determinat multe state să rateze angajamentele privind alocarea a cel puţin 2 procente din PIB pentru apărare- doar 3 dintre cele 26 state europene membre NATO- Estonia, Grecia şi Marea Britanie- au reuşit acest lucru, se arată în raportul din 2013 al Secretarului general NATO.

Cheltuielile SUA în acest domeniu se ridică la peste 600 miliarde dolari anual.