Statele occidentale se confruntă cu creșteri persistente ale prețurilor alimentelor, cu toate că presiunile din piețele emergente au început să se tempereze. Inflația alimentară reprezintă însă în continuare o preocupare la nivel global, din cauza impactului pe care îl are asupra consumatorilor, scrie Alberto Cavallo profesor asociat la Harvard Business School, într-o amplă analiză preluată de MarketWatch.
Ritmul de creștere a prețurilor alimentelor contează nu doar pentru că are un impact direct asupra bugetelor gospodăriilor, ci și pentru că vizibilitatea scumpirilor la alimente contribuie la modelarea așteptărilor consumatorilor cu privire la inflație, care în sine poate contribui la o inflație mai mare.
Prețurile alimentelor au început să crească la jumătatea anului 2021, din cauza costurilor de distribuție mai mari, a lipsei forței de muncă, a creșterii prețurilor mărfurilor și a penuriei persistentă care au afectat sectorul.
În 2022, această tendință a fost exacerbată de războiul din Ucraina, inflația alimentară fiind în creștere mai întâi în țările în curs de dezvoltare, iar mai recent în economiile dezvoltate.
Divergențele între statele dezvoltate și statele în curs de dezvoltare
Indicele alimentar FAO, calculat ca o medie a prețurilor la carne, lactate, cereale, uleiuri vegetale și zahăr, a crescut cu 60% de la începutul anului 2020, stârnind îngrijorări cu privire la creșterea foametei și a sărăciei, în special în țările mai puțin dezvoltate.
Traiectoria inflației alimentare diferă în statele occidentale față de țările în curs de dezvoltare. Țările în curs de dezvoltare au fost imediat afectate de război. Deoarece consumatorii din țările mai puțin dezvoltate cheltuiesc o parte mai mare din veniturile lor pe alimente, impactul creșterii costurilor alimentelor a fost semnificativ și provoacă deja instabilitate economică și politică în țări precum Argentina și Sri Lanka.
Costurile cu alimente reprezintă 17% din cheltuielile de consum în economiile avansate, dar peste 20% în America Latină și Asia emergentă și 40% în Africa sub-sahariană.
Pe de altă parte, inflația alimentară a fost mai puternică decât standardele istorie pentru țările dezvoltate. Inflația alimentară a urcat la o medie de 8,8% în aceste țări, în creștere față de o medie de 1,6% în deceniul de dinaintea pandemiei.
În plus, în timp ce inflația alimentară a început să scadă în economiile emergente, aceasta se menține încăpățânat de ridicată în Statele Unite, iar în zona euro continuă să crească cu o rată de peste 1% pe lună.
Țările ”bogate” se confruntă cu blocaje de aprovizionare
Un motiv care ar putea justifica inflația alimentară mai persistentă în țările dezvoltate poate fi persistența întreruperilor de aprovizionare și a penuriei de produse alimentare care a început odată cu pandemia.
Pandemia a perturbat fluxul de mărfuri de-a lungul lanțurilor internaționale de aprovizionare, a crescut costul operațiunilor comerciale interne și a afectat capacitatea retailerilor de a gestiona stocurile și de a oferi produse la prețuri competitive.
Cu toate că penuria de mărfuri s-a redus de la maximele din timpul pandemiei pentru majoritatea mărfurile, deficitul de alimente a crescut din nou în Statele Unite, începând cu septembrie 2021 și se menține anormal de ridicat – 60% dintre soiurile de produse alimentare disponibile dinainte de pandemie fiind epuizate sau întrerupte, un nivel apropiat de vârful de la începutul crizei.
Carburanții s-au scumpit mai mult în economiile dezvoltate
Diferențele cu privire la evoluția prețurilor la carburanți ar putea contribui, de asemenea, la diferența de tendință între statele emergente și cele dezvoltate.
Prețurile carburanților afectează inflația alimentelor, deoarece costurile de transport reprezintă o pondere importantă din costul total de producție al alimentelor vândute cu amănuntul.
Războiul a dus la o creștere mai dramatică și persistentă a prețurilor la carburanți la pompă în economiile dezvoltate în comparație cu multe țări în curs de dezvoltare, unde prețurile la combustibil sunt foarte reglementate și, prin urmare, nu au crescut mult în primele cinci luni de război.
Deși s-au stabilizat în ultimele săptămâni, prețurile carburanților din economiile dezvoltate rămân în continuare peste tendințele de dinainte de război.
Prețurile alimentelor ”alimentează” anticipațiile inflaționiste
Prețurile alimentelor contează nu numai pentru că reprezintă o parte importantă a coșurilor de consum ale majorității consumatorilor, ci și pentru că nivelurile persistente ale inflației alimentare pot duce la așteptări inflaționiste mai mari și, în cele din urmă, pot contribui la o spirală ascendentă a inflației.0
Modul în care oamenii cred că prețurile se vor comporta în viitor joacă un rol important, deoarece așteptările inflaționiste se pot auto-îndeplini uneori. Angajații care se așteaptă să se confrunte cu prețuri mai mari pentru produsele pe care le cumpără ar putea cere salarii mai mari, ceea ce duce la creșterea costurilor de producție și la prețuri mai mari ale produselor, de exemplu.
Cercetările arată că oamenii se bazează adesea pe câteva produse-cheie din coșul personal de consum pentru a extrapola evoluția prețurilor în ansamblu. Consumatorii care se confruntă cu modificări extreme ale prețurilor la alimente au șanse mai mari să bazeze așteptările inflaționiste pe acele modificări decât cei care văd o mișcare mică sau moderată a prețurilor la alimente, sugerează alte studii.
***
