Când alegătorii UE se îndreaptă la urne la sfârșitul acestei săptămâni, un lucru este cert: aproape niciunul dintre ei nu se va gândi la Europa când vor vota.
O multitudine de studii arată că majoritatea cetățenilor blocului nici nu înțeleg și nici nu le pasă de votul Parlamentului European. Din acest motiv, ei tind să voteze pe baza preocupărilor interne în loc să decidă în funcție de politicile de la Bruxelles.
Europarlamentare în statele mari par de fapt examene pentru partidele de la putere
În țări precum Franța, Germania și Spania, alegerile sunt de fapt referendumuri de facto asupra partidului aflat la putere.
În altele țări, precum Bulgaria și Malta, votul este determinat mai mult de atitudinile față de politicienii naționali și nu față de figuri importante la Bruxelles.
Chiar și în Țările Baltice, unde amenințarea pe care o reprezintă Rusia are un impact mare asupra votului, apărarea și securitatea sunt înțelese prin prismă locală: alegătorii sunt conduși de preocupările cu privire la invazia țării lor și nu de imaginea de ansamblu a geopoliticii UE.
Politico trece în revistă problemele interne din fiecare stat UE care vor influența aceste alegeri europene.
România: Localele umbresc europarlamentarele
În România, de exemplu, alegerile locale au loc în aceeași zi cu votul UE, ceea ce a făcut ca problemele legate de Bruxelles să cadă cadă în plan secund. Campania electorală a bătut monedă pe subiecte locale, precum criza locuințelor și ineficiența primarilor în funcție.
Cele mai mari două partide ale țării – PSD și PNL, teoretic incompatibile ideologic – guvernează în prezent împreună într-o mare coaliție și prezintă candidaturi comune pentru alegerile locale și europene. Demersul a fost ”vândut electoral” cu argumente de ”stabilitate” pe fondul războiului declanșat de Rusia în apropierea graniței, și de blocare a extremiștilor din AUR.
Dar planul pare să nu funcționeze optim pentru aceste partide, cu electoratul fiecăruia reticent în a-l vota pe celălalt. De această situație par să beneficieze celălalte partide de centru-dreapta
Austria: Răbdarea față de Partidul Popular pare să se fi terminat
Partidul Popular Austriac, aflat la guvernare, speră să fie din nou câștigător al scrutinului european din Austria. Partidul a fost însă afectat de scandaluri de corupție în ultimii ani, iar alegătorii sunt exasperați de incapacitatea guvernului de a controla inflația.
Mai mult, există resentimente persistente față de gestionarea pandemiei de către Viena și preocupări persistente cu privire la imigrație.
Aceiași oameni care au votat în masă pentru partidul de centru-dreapta în 2019 sunt acum pregătiți să susțină Partidul Libertății de extremă-dreapta. Campania este centrată pe nemulțumirile interne, strategia Partidului Libertății este de a da vina pe UE și de a insista că Bruxelles profită de Austria.
Ironia este că a face parte din piața unică a fost un avantaj pentru economia țării, care a prosperat de la granițele deschise până la Est. Piața unică este acum citată ca o amenințare la adresa modului de viață al austriecilor.
În Belgia votul e despre viitorul țării
Alegătorii belgieni sunt în primul rând preocupați de alegerile regionale și federale care coincid cu votul UE.
Dezbaterile interne asupra modului în care funcționează națiunea – și dacă mai e nevoie ca această să existe – domină discuțiile, iar furia față de criza costului vieții este probabil să favorizeze partidele extremiste.
În regiunea francofonă din Valonia, dezbaterea se concentrează pe sistemele fiscale, pe securitate socială și pe sănătate, iar Partidul Muncitorilor de extremă stânga este lider în sondaje promițând că va perturba status quo-ul.
În Flandra vorbitoare de olandeză, întrebarea este dacă Belgia ar trebui să mai existe. Partidul separatist de extremă-dreapta Vlaams Belang – care se estimează că va obține cele mai multe voturi – vrea independența regiunii. Rivalul său, conservatorul Noua Alianță Flamandă, este de acord cu o Belgie unită, dar numai dacă puterile regiunii sunt întărite semnificativ.
Un oligarh domină dezbaterile din Bulgaria
Un singur bărbat a ajuns să domine alegerile UE în Bulgaria: magnatul și liderul de partid Delyan Peevski, care a fost sancționat de SUA și Marea Britanie. pentru legăturile sale cu Rusia.
O mare parte a discuțiilor s-a concentrat pe acuzațiile oponenților săi că influențează instanțele și serviciile de securitate. El este văzut de mulți ca fiind imaginea defectelor unei democrații în care oligarhii, spionii și bandele criminale din umbră și-au înfășurat tentaculele în jurul instituțiilor de bază ale țării.
Peevski se numește un apărător al judecătorilor și al serviciilor de securitate și insistă că pune țara pe o cale pro-UE și pro-NATO.
Prioritatea Croației: Economia națională
Recuperarea post-Covid și starea economiei sunt prioritare în Croația, unde Uniunea Democrată Croată, aflată la guvernare, ar putea fi pedepsită de alegătorii care consideră că nu a reușit să oprească una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Europa.
Sprijinul pentru extinderea UE – împins de premierul Andrej Plenković, care ar putea obține un loc de muncă de top în UE – este puternic – 68%, determinat de preocupările de securitate de-a lungul graniței extinse a UE și de dorința de stabilitate în sud-estul Europei.
Cu toate acestea, persistă solicitările pentru o mai mare transparență și democrație în cadrul instituțiilor UE.
Cipru, preocupat de „schimbarea demografică” produsă de imigrație
Imigrația este cea mai importantă pentru alegătorii ciprioți, cel puțin pentru cei care se vor obosi să se prezinte la vot. Deziluzia față de un sistem politic care nu reușește să facă față în mod eficient crizei costului vieții, corupția cronică și inacțiunea în disputele interminabile la frontiera cu Turcia vor conduce la niveluri ridicate de neprezentare, transformând aceste alegeri într-un referendum asupra partidelor care au dominat de mult timp peisajul politic al insulei.
Frontul Popular Național Popular (ELAM) câștigă teren cu retorica anti-migranți. Agitând temerile de „schimbări demografice”, grupul de extremă dreaptă se estimează că va ocupa locul al treilea.
Cehia se concentrează pe migranți și pe gazele de eșapament
Dezbaterile premergătoare alegerilor din Republica Cehă s-au concentrat pe o problemă pe care, teoretic, țara nu o are: migrația în masă. Migrația către Republica Cehă a scăzut anul trecut, dar grupurile populiste de extremă dreaptă au reușit să facă din acest subiect o problemă majoră în aceste alegeri, iar toate partidele majore sunt de acord acum că pactul recent aprobat de UE privind azilul și migrația. — care nu a intrat încă în vigoare — trebuie reformat.
Preocupările interne cu privire la standardele ecologice, în special normele UE Euro 7 pentru emisiile de gaze de eșapament, au fost, de asemenea, un subiect major într-o țară în care industria auto este o prezență importantă.
Danemarca – examen pentru premierul Mette Frederiksen
Gestionarea schimbărilor climatice, imigrația și apărarea națională sunt subiectele care au dominat dezbaterile din perioada premergătoare votului. Premierul Mette Frederiksen este sub presiune să navigheze într-un câmp minat bugetar în lunile următoare: aliații ei guvernamentali vor reduceri de taxe, dar partidul ei, social-democrat, cere mai multe cheltuieli sociale.
O prezență slabă la urne în acest weekend i-ar putea submina capacitatea de a negocia. Alegătorii danezi sunt derutați și de faptul că numele Mettei Frederiksen apare pe lista celor care ar putea obține președinția Consiliului European, deci ar putea pleca din politica internă.
Estonia are probleme mai mari cu austeritatea bugetară decât cu Rusia
Estonia este o țară din prima linie a războiului din Ucraina, dar securitatea sau amenințările pe care le reprezintă Rusia nu au acaparat dezbaterile publice. Poziția dură a primului ministru Kaja Kallas față de Kremlin nu dă roade în plan intern. Partidul ei liberal a pierdut din sprijin în ultimele luni, parțial ca urmare a reducerilor bugetare din sectorul public.
În plus, estonienii o văd pe Kaja Kallas ca pe cineva care își caută următoarea slujbă – fie la NATO, fie ca șef al politicii externe a UE, nu ca un prim-ministru suficient de preocupat de problemele interne.
Partidul Patriei, conservator al fostului ministru de externe Urmas Reinsalu, a condus sondajele în ultimele șase luni, opunându-se măsurilor ecologice din Estonia și cerând o supraveghere mai mare asupra construcției unei rețele feroviare care să lege Țările Baltice de Polonia.
Finlanda este preocupată de geopolitică
Geopolitica este, surprinzător, o chestiune internă în Finlanda – amenințarea pe care o reprezintă Rusia este o preocupare majoră. Securitatea graniței de est a țării continuă să domine agenda politică de la Helsinki înainte de alegerile UE, la fel cum a făcut-o în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din ianuarie.
Deși grevele sindicatelor au introdus în discuție și subiectele legate de salariu și asistență socială, sondajele sugerează că alegătorii vor avea în minte Rusia când vor merge la vot și vor susține abordarea hotărâtă a Partidului Coaliția Națională a premierului Petteri Orpo ( NCP).
Acesta se pregătește să obțină cele mai multe locuri în Parlamentul European, urmat de social-democrații și partidul de extremă dreapta finlandez.
Franța se pronunță în legătură cu performanța lui Macron
Aliații președintelui francez Emmanuel Macron vor ca aceste alegeri să fie în totalitate despre Europa, dar se pare din ce în ce mai mult ca candidatul de extremă-dreapta, Jordan Bardella, a reușit să facă aceste alegeri despre Macron.
A fost o campanie dificilă pentru Renew, care s-a străduit săimpună teme pe fondul unei mulțimi de vești proaste pentru guvern, cum ar fi ținte de deficit ratate și incidente violente din Franța și teritoriul de peste mări al Noii Caledonie.
Pe de altă parte, Bardella este fața proaspătă a Adunării Naționale de extremă-dreapta, care i-a lăsat lui Marine Le Pen să demonstreze că partidul este gata să preia guvernarea. Miza este mare pentru ambele tabere: Le Pen vrea un impuls înaintea prezidențialelor din 2027, în timp ce Macron vrea să poată guverna până atunci.
Germania – alegerile decid soarta coaliției ”semafor”
Alegerile din Germania se conturează a fi un examen al coaliției de guvernare compusă din Partidul Social Democrat al cancelarului Olaf Scholz, Partidul Liber Democrat liberal și Verzii.
Popularitatea alianței guvernamentale a scăzut în mod constant și există o exasperare tot mai mare din cauza tensiunilor dintre diferitele facțiuni politice, tot mai acute pe măsură ce țara avansează în negocierileprivind bugetul național.
Înaintea alegerilor, problema principală a fost rolul Germaniei în războiul din Ucraina – un subiect care a evidențiat fracturile din cadrul guvernului de coaliție. În timp ce social-democrații s-au unit în jurul prudentului lor „cancelar al păcii”, liberalii denunță livrările ezitante de arme.
Imigrația și politica de azil a țării sunt, de asemenea, chestiuni speculate intens de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania. Dar o serie de scandaluri în jurul candidatului său principal, Maximilian Krah, i-ar putea submina performanța.
Grecia – totul e despre bani și despre naționalism
Criza costului vieții este cel mai important subiect pentru alegătorii greci, a căror putere de cumpărare este acum a doua cea mai scăzută din UE. Asta ar putea submina sprijinul pentru partidul Noua Democrație al primului ministru Kyriakos Mitsotakis.
Deși niciunul dintre partidele de opoziție nu este poziționat să amenințe guvernul partidului său, există un sprijin din ce în ce mai mare pentru grupurile de extremă dreaptă, cum ar fi partidul Soluția Grecească, care este pe cale să obțină de două ori mai multe voturi decât a obținut la alegerile de anul trecut.
În încercarea de a părea mai patriot decât ultranaționaliștii, Mitsotakis a reînviat ruptura istorică a țării cu Macedonia de Nord și l-a inclus pe lista sa pe Fredi Beleri, primarul ales al orașului Himarë, de pe riviera albaneză. Politicianul etnic grec este considerat o victimă a persecuției politice din Atena, iar premierul își propune să-și folosească povestea pentru a seduce alegătorii naționaliști.
Ungaria – a apărut figura care îl poate contesta pe Viktor Orban
Părea că aceasta vaa fi cea mai plictisitoare campanie electorală UE din ultimii ani din Ungaria, fără nimic care să stea în calea premierului în exercițiu Viktor Orbán – dar totul s-a animat de când a apărut o nouă figură în ascensiune a opoziției, singura care pare că îi poate contesta autoritatea vechiului lider de la Budapesta.
Cândva membru al cercului de apropiați al lui Orbán, Péter Magyar este acum principalul său rival. Luptând împotriva corupției, a sistemului prost din sănătate și educație, Partidul său, Respect și Libertate, a atins cote record, galvanizând alegătorii antiguvernamentali care resping partidele tradiționale de opoziție.
Locul în care se află Magyar în ceea ce privește UE rămâne neclar. Experții spun că, dacă va câștiga 20% sau mai mult din voturi, Magyar s-ar putea poziționa ca o amenințare credibilă pentru regimul lui Orbán.
Irlanda- practic, un vot de încredere pentru premierul Harris
Votul european din Irlanda, care are loc în aceeași zi cu alegerile locale,v a fi un barometru al opiniei publice înaintea scrutinului național de anul viitor. Având în vedere că țara se află în mijlocul unei crize dramatice a locuințelor, votul pare mai mult un vot de încredere pentru premierul Simon Harris – care a preluat mandatul în aprilie, pe fondul unei acute crize locative.
Migranții sunt văzuți din ce în ce mai mult ca un factor în criza locuințelor. Irlanda a primit peste 100.000 de refugiați ucraineni în urma invaziei Rusiei, iar politicile dure de imigrare ale prim-ministrului britanic Rishi Sunak au dus la creșterea numărului de solicitanți de azil sosiți inclusiv din Marea Britanie.
Italia – Matteo Salvini, regele fake-news despre Europa
Pentru partidul Frații Italiei, votul este folosit pentru a consolida cultul personalității în jurul premierului Giorgia Meloni. Politicianul nu are nicio intenție să servească efectiv în Parlamentul European, dar a insistat să fie în fruntea listei de candidați a partidului său și încurajează oamenii să „Voteze Giorgia”.
Liga lui Matteo Salvini, care a pierdut constant alegători în fața partidului lui Meloni, pare singurul care a luat la țintă Europa. Campania sa este un megamix al hiturilor clasice ale dreptei dure: Italia este acum plină de afișe care denunță complotul Bruxelles de a-i face pe localnici să mănânce greieri, să poarte burka și să oblige lumea să se închine la Iisus însărcinat.
Forza Italia a regretatului Silvio Berlusconi pur și simplu nu poate renunța la Il Cavaliere și încă speră că imaginea lui îi va ajuta în sondaje; Între timp, Partidul Democrat de centru-stânga pare că s-a consolat cu înfrângerea.
Letonia reflectă asupra minorității sale ruse
Rusia nu este un subiect major în Letonia înaintea votului UE – dar minoritatea rusofonă a țării este cu siguranță. Înaintea votului, o mare parte a discuției s-a concentrat pe eforturile depuse pentru a integra acest grup.
Cele opt partide ale țării urmează să obțină fiecare cel puțin unul dintre cele nouă locuri ale Letoniei în Parlamentul European, dar rămâne de văzut cine va putea trimite doi. Alianța Națională de dreapta pare cea mai pregătită să facă acest lucru.
Apăsând pe scandalul cheltuielilor care a dus la demisia ministrului de externe Krišjānis Kariņš în martie, grupul se prezintă ca o alternativă „curată” la partidele tradiționale – chiar dacă a făcut parte din toate coalițiile de după 2011.
hiar dacă naționaliștii obțin cele mai multe voturi, Valdis Dombrovskis, din Noua Unitate, este de așteptat să se întoarcă la Comisie imediat ce va primi o nouă nominalizare.
Lituania dezbate condițiile de muncă
Se așteaptă ca Partidul Social Democrat de centru-stânga să obțină aproape de două ori mai multe voturi decât rivalii săi de centru-dreapta de la guvernare, subliniind nemulțumirea tot mai mare față de guvernul țării.
Preocupările interne cu privire la amenințarea pe care o reprezintă Rusia au dominat dezbaterile premergătoare votului, dar partidele de stânga au reușit să orienteze conversația către condițiile de muncă din țara baltică și folosesc campania pentru a cere creșterea salariului minim și stabilirea unei săptămâni de lucru de patru zile.
Acesta este un subiect prioritar și pentru actualul comisar pentru mediu, Virginijus Sinkevičius, care încearcă să rămână la Bruxelles ca europarlamentar în următorul mandat.
Luxemburg – a fi sau a nu fie un paradis fiscal
Statutul Marelui Ducat ca unul dintre principalele paradisuri fiscale ale Europei a fost un subiect major în perioada premergătoare votului UE.
Partidul Muncitorilor Socialiști al PES și Spitzenkandidat-ul Nicolas Schmit solicită încetarea dreptului de veto al țărilor membre asupra politicii fiscale – o mișcare care ar putea amenința capacitatea Luxemburgului de a atrage corporații mari care doresc să economisească miliarde.
Propunerea a avut ample ecouri interne și a determinat recent Camera Deputaților din țară să intervină în campanie, adoptând o moțiune prin care se cere ca problema să nu fie pusă în discuție de guvernul național „sub nicio circumstanță”.
Malta, o poveste cu 3 politicieni
În Malta, votul viitor este despre trei persoane. Primul este prim-ministrul în exercițiu al Partidului Laburist, Robert Abela, pentru care votul este un referendum asupra guvernului său.
Dar alegătorii s-ar putea gândi și la președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, care susține Partidul Naționalist de opoziție. În ultimele zile, o a treia persoană a captat imaginația populară, care poate chiar influența rezultatele.
E vorba de fostul prim-ministru laburist Joseph Muscat, care a fost acuzat de multiple infracțiuni – de la spălare de bani la fraudă și conspirație – în legătură cu un acord controversat de privatizare a trei spitale de stat.
El neagă orice acuzație, dar momentul poate influența rezultatele alegerilor europene.
Țările de Jos- discuția internă este despre cine va conduce la Haga, nu la Bruxelles
Discuțiile înaintea votului UE din Țările de Jos se concentrează pe cine va guverna la Haga. La șase luni după alegerile olandeze, a fost încheiat în sfârșit un acord pentru un nou guvern de coaliție de dreapta, iar fostul șef al serviciilor de informații Dick Schoof este ales pentru a servi ca prim-ministru.
Dar nu este clar cum va lucra împreună grupul pestriț al partidelor populiste care include Partidul de extremă-dreapta pentru Libertate (PVV) al lui Geert Wilders. Partidele de centru au folosit puținele dezbateri care au avut loc înaintea votului pentru a ataca coaliția și a contesta politicile sale.
Având în vedere apatia tradițională a olandezilor față de votul UE, cea mai mare întrebare care ne așteaptă este dacă prezența la aceste alegeri va fi în sfârșit mai mare decât cea din consiliile regionale pentru apă.
Polonia – alegătorii au obosit după alegerile interne din ultimele luni
După ce au votat în ultimele luni la alegeri naționale și locale, toate cu mize mari, polonezii sunt, de înțeles, puțin dispusi să se îndrepte din nou la urne.
În încercarea de a-i mobiliza, partidele politice cu cuferele de campanie goale s-au concentrat în principal pe atacarea reciprocă și împărțirea în tabere clare pro-UE și eurosceptice. Principalele subiecte au fost cele legate de suveranitatea națională și statul de drept, două probleme care au dus la ciocniri intense între Varșovia și Bruxelles în ultimii ani.
Deși există nume mari pe liste – printre ei actuali miniștri, doi foști miniștri care au fost expulzați din parlamentul național și un fost baron al energiei care s-a ascuns de autorități pentru o mare parte a campaniei – sondajele sugerează că prezența la vot va fi scăzută, cu doar susținătorii fideli care iau parte la vot.
Portugalia – fără surprize, fără mize
Având în vedere că europarlamentarele vin la doar două luni după ce noua coaliție de centru-dreapta a preluat puterea, rezultatele sunt probabil să le oglindească pe cele înregistrate în martie.
Se preconizează că centrul-dreapta va învinge Partidul Socialist, a cărui guvernare de opt ani s-a încheiat după demisia primului ministru António Costa anul trecut.
Partidul de extremă dreapta Chega urmează să ajungă pe locul trei, asigurând până la patru locuri în Parlamentul European. Vot pare umbrit de soarta lui Costa, care este văzută drept favorit pentru a-i urma lui Charles Michel în funcția de președinte al Consiliului European.
Principalul obstacol în calea selecției sale este ancheta în curs privind rolul său într-un scandal de trafic de influență.
Slovacia – Tentativa de asasinat umbrește alegerile alegerile europene
Alegerile UE din Slovacia au fost umbrite de o dramă internă: tentativa de asasinare a prim-ministrului Robert Fico luna trecută
De la incident, campania electorală care trebuia să fie doar despre migrație și război în Ucraina s-a concentrat în schimb pe radicalizare.
Sondajele arată că strategia a dat roade pentru partidul de guvernare Direcția-Democrație Socială (SMER), ale cărui rezultate sunt așteptate să fie susținute de un vot de simpatie.
Slovenia – patru voturi într-o singură zi, trei cu mari mize interne
Când au avut loc ultimele alegeri pentru Parlamentul European, Slovenia a fost membrul UE cu a treia cea mai mică prezență la vot. Partidul Libertății, aflat la guvernare, urmărește să îmbunătățească aceste cifre de data aceasta prin programarea unui triplu referendum privind moartea asistată, consumul de canabis și votul preferențial în alegerile generale, în același timp cu votul UE.
În timp ce toate cele trei subiecte ale referendumului sunt de așteptat să mobilizeze alegătorii care susțin guvernul, alții s-ar putea să folosească alegerile ca pe un referendum de facto asupra partidelor de coaliție.
Guvernul a făcut presiuni pentru recunoașterea Palestinei, așa că alegătorii ar putea folosi ocazia pentru a accepta sau a respinge această opțiune.
Spania – votul e despre acțiunile guvernului Sanchez
Alegerile europene din Spania se preconizează a fi un examen al premierului socialist Pedro Sánchez. Votul are loc la doar o săptămână după ce parlamentul spaniol a aprobat amnistia controversată a separatiștilor catalani. Se așteaptă ca socialiștii să câștige voturiz în Catalonia, dar să piardă în restul țării.
În ultimele câteva săptămâni, premierul spaniol și omologul său argentinian, Javier Milei, s-au înfruntat într-o confruntare tensionată pe care Sánchez încearcă să o folosească pentru a galvaniza alegătorii de stânga, dar care ar putea mobiliza și susținătorii de extremă dreapta.
Dacă Partidul Popular de centru-dreapta îi depășește pe socialiști, va fi interpretat ca un avertisment la adresa administrației Sánchez.
Suedia – un vot pentru securizarea granițelor
În timp ce problema imigrației domină campania, partidele se înghesuie să se prezinte drept cele capabile să determine Bruxelles să securizeze granițele Europei.
În acest context, Partidul Social Democrat de centru-stânga evidențiază rolul jucat de unul dintre membrii săi, comisarul pentru Afaceri Interne Ylva Johansson, în conceperea noilor politici de frontieră mai restrictive ale UE.
Deloc surprinzător, democrații de extremă-dreapta din Suedia au presat cel mai tare pe problema imigrației cu un slogan care cere Europei „să construiască ziduri”.
(Citiți și: ”Tabloul candidaților pentru noua Comisie Europeană de după alegeri: Lista de dorințe a fiecărei țări. Klaus Iohannis – numele vehiculat de România”)
***
