La Iași, peste 11 autoturisme se ”bat” pe un loc de parcare. Cei mai norocoși sunt șoferi din Timișoara, Brașov și Pitești, unde există câte un loc amenajat de parcare pentru mai puțin de două autoturisme înmatriculate.
Astfel de exemple reies dintr-o analiză a Consiliului Concurenței în care se constantă că autoritățile locale nu au o abordare unitară în ceea ce privește înființarea și administrarea parcărilor publice, astfel încât să crească eficiența gestionării acestora și să se reducă dezechilibrele dintre numărul de mașini și cel de locuri de parcare.
Administrațiile publice municipale decid dacă gestionează în mod direct serviciile publice de parcare sau deleagă gestiunea unor operatori (cu capital public, privat sau mixt) prin negociere directă sau prin licitație publică, încasând redevență de la aceștia.
”În urma analizei, Consiliul Concurenței a constatat că, în unele cazuri, durata contractelor de delegare a gestiunii/concesiune pentru servicii de parcare este foarte mare,existând și posibilitatea de prelungire. De exemplu, în cazul municipiului Constanța durata contractului este de 30 de ani, la Timișoara este de 11 ani, prelungit apoi cu încă 5, iar la Reșita de 10 ani”, se arată în raport.
În municipiul Brașov, parcările publice cu plată sunt exploatate, în baza unei negocieri, de o firmă care exploatează parcările publice cu plată din oraș din anul 2000, deoarece procedura de achiziție publică inițiată în 2017, în vederea delegării gestiunii prin concesionare pentru o durată de 10 ani, nu a fost finalizată fiind contestată.
În aceste condiții, pe perioada derulării contractului, piața este închisă pentru concurență. Ca urmare, Autoritatea de concurență recomandă autorităților publice locale să compatibilizeze contractele și să le limiteze la o perioadă de 5 ani, încadrându-se astfel în recomandările legale (HG nr. 955/2004) și să evite prelungirea nejustificată a duratei contractului de delegare a gestiunii/concesiune.
În ceea ce privește redevența plătită de operatorii care au preluat gestiunea parcărilor publice cu plată, aceasta variază de la un oraș la altul, fără a exista o formulă obiectivă și transparentă de calcul al beneficiilor unității administrativ teritoriale de pe urma operării serviciului.
Astfel, în municipiul Constanța, pentru bunurile date în administrare, concesionarul Confort Urban datorează o redevență anuală reprezentând un procent de 50% din profitul anual aferent activității de gestiune și administrare a domeniului public și privat, fără a se avea în vedere faptul că, în cazul în care concesionarul nu va realiza profit, acesta nu va avea de plătit nicio redevență.
De altfel, din datele financiare publice, rezultă faptul că în anii 2014 și 2016, compania Confort Urban a înregistrat pierderi.
În cazul municipiului Timișoara, concesionarul Drumuri Municipale Timișoara datorează pentru bunurile date în administrare, o redevență anuală reprezentând un procent de 1% din cifra de afaceri obținută din exploatarea obiectului concesiunii. Sumele rezultate din exploatarea sistemului public de parcare se constituie venituri ale concesionarului, acestuia revenindu-i obligația de a folosi 50% din profitul obținut pentru construirea de noi parcări în municipiul Timișoara. Activitățile de reparații și întreținere a parcărilor concesionate intră, de asemenea, în sarcina concesionarului.
La Focșani, concesionarul Parking Focșani trebuie să achite pentru bunurile date în administrare, o redevență anuală în cuantum de 50.000 lei, în patru rate egale trimestriale.
La Râmnicu Vâlcea, concesionarul Piețe Prest trebuie să plătească pentru parcările publice cu plată în administrare, o redevență anuală reprezentând un procent de 2% din veniturile încasate, dar nu mai puțin de 5.000 lei/lună.
La Brașov, sumele încasate drept taxe pentru parcare sunt venituri ale concesionarului, acestuia revenindu-i obligația de a plăti o redevență lunară în valoare de 35% din acestea, dar nu mai puțin de 100.000 lei, însă acest contract de concesiune va înceta după finalizarea procedurii de achiziție publică.
”Nivelul redevenței trebuie să constituie unul dintre criteriile obiective care trebuie să aibă legătură directă cu obiectul concesiunii de servicii și să garanteze evaluarea ofertelor în condiții de concurență reală. Redevența trebuie să poată fi încasată indiferent de nivelul de profitabilitate al concesionarului”, transmite Consiliul Concurenței.
Urmărește-ne pe Google News
