joi

6 octombrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

4 ianuarie, 2017

florin-iordacheFlorin Iordache (foto), propus de PSD pentru funcţia de ministru al Justiţiei, a declarat miercuri , la audierea în comisia de specialitate, că o lege a amnistiei şi graţierii este de „bun augur”.

Iordache a fost calificat de presă drept orchestratorul așa numitei „Marțea neagră”, ziua de 9 decembrie 2013, când parlamentarii USL au încercat să forțeze adoptarea mai multor legi anti-Justiție și care ar fi blocat combaterea corupției. În pachetul pe care social-democrații și liberalii de atunci au încercat să-l treacă  atunci s-a aflat și un proiect privind amnistia şi graţierea.

Întrebat miercuri, de către jurnaliști, despre posibilitatea ca o astfel de lege să fie repropusă acum, când coaliția PSD – ALDE au o majoritate confortabilă de aproximativ 67%, cel desemnat ca ministru al Justiției a recunoscut existența unei asemenea intenții:


„O lege a amnistiei şi graţierii nu a fost susţinută de noi în campania electorală, dar o astfel de lege discutată în Parlament, din punctul meu de vedere, este de bun augur.

Dacă venim cu o astfel de lege, locul unde se poate discuta şi analiza este Parlamentul”, le-a explicat politicianul jurnaliștilor, după ce a primit avizul comisiei de specialitate din Parlament.

Noul ministru al Justiției dorește o comisie parlamentară care să analizeze declaraţiile fostului preşedinte Băsescu privind condamnarea lui Dan Voiculescu

 

În ceea ce privește declarațiile fostului Traian Băsescu din înregistrarea difuzată de România Tv, el  a declarat că ar fi nevoie de o comisie parlamentară care să analizeze situaţia legată de înregistrările făcute publice de Sebastian Ghiţă şi declaraţiile fostului preşedinte Băsescu privind condamnarea lui Dan Voiculescu.

Florin Iordache vrea procurorii sub controlul Ministerului Justiției


De asemenea, Iordache le-a spus joi parlamentarilor jurişti că în mandatul său se va concentra asupra articolului 132 din Constituţie, care reglementează activitatea procurorilor:

„Voi căuta ca un text din Constituţie, fie ignorat complet de unii miniştrii ai Justiţiei, fie exercitat de alţii, să devină operaţional. Am în vedere articolul 132 din Constituţia României, privind statutul procurorilor, potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară activitatea conform principiului legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic sub autoritatea ministrului Justiţiei„, a declarat Iordache, punând accent pe ultima parte a enunţului legislativ, care face referire la faptul că activitatea procurorilor se desfăşoară sub autoritatea ministrului.

Întrebat de jurnalişti cum se va desfăşura activitatea procurorilor sub autoritatea ministerului, acesta a precizat: „Eu am citat un articol, 132, din Constituţie. Eu am constatat personal că, fie în unele cazuri a fost un exces al unui anumit ministru, fie, în altele, delăsarea unui alt ministru”, a spus Florin Iordache, citat de Mediafax.

Cum a ratat USL în 2013 adoptarea Legea amnistierii şi graţierii

În decembrie 2013, presiunea publică creată de societatea civilă, de protestatarii care au demonstrat  în fața sediilor PSD și PNL, de către presă și de declarațiile președintelui Traian Băsescu au amânat sau au întors de pe agenda Parlamentului două proiecte de lege care au legătură cu Justiția, și unul care are legătură cu poziția guvernului în afacerea Roșia Montană:

  • proiectele legii amnistiei și grațierii și al legii lobby-ului – documente care, dacă ar fi trecut, i-ar fi favorizat pe parlamentari în sensul că ar fi îngrădit accesul Justiției la unele fapte de corupție specifice statutului de ales, precum traficul de influență
  • Legea minelor – act normativ conceput astfel încât să creeze premisele derulării proiectului Roșia Montană.

Atât legea privind amnistia și grațierea, cât și cea privind modificarea Codului Penal nu au avut avizul CSM și nu au figurat inițial pe ordinea de zi.

În cazul Legii minelor și al Legii amnistiei și grațierii, parlamentarii opoziției au primit proiectul cu câteva minute înainte de dezbatere.

Cele patru legi au fost adăugate precipitat și în secret pe agenda Parlamentului, în chiar ziua în care premierul Victor Ponta nu se afla în țară, asemenea altor documente controversate ce ar fi necesitat precizări din partea liderului PSD și i-ar fi creat premierului probleme de imagine.

Legea pentru amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse a fost retrasă de pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, după ce luni seara ea a trecut rapid prin Comisia juridică. Votul în Comisie a fost secret.

Potrivit proiectului, ar fi urmat să fie amnistiate infracţiunile pentru care Codul penal sau legile speciale prevăd o pedeapsă privativă de libertate până la 7 ani inclusiv sau amendă, şi să grațieze “în întregime pedepsele cu închisoare de până la 6 ani inclusiv, pedepsele complementare ale acestora, precum şi pedepsele cu amendă, aplicate de instanţa de judecată”.

Iniţiativa parlamentarilor a fost dur comentată de presă, imediat după ce s-a aflat conţinutul proiectului, întrucât ar fi salvat de la închisoare mai multe persoane publice acuzate de fapte de corupţie.

Proiectul a fost pus pe ordinea de zi a Parlamentului fără să existe un aviz al CSM şi în lipsa unei evaluări a impactului pe care l-ar avea legea.

A fost aprobat însă proiectul cu amendamentele la Codul Penal, ceea ce a declanșat protestele CSM și ale judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

De asemenea, mai multe ambasade s-au declarat îngrijorate de acțiunea din Camera Deputaților și au avertizat că România se îndepărtează de principiile statului de drept.

90 de judecători de ICCJ au semnat o sesizare trimisă Curții Constituționale, în care susțineau că acestea le acordă o superimunitate aleșilor, iar CCR a declarat amendamentele, în 15 ianuarie 2014, ca fiind neconstituționale.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

13 state membre UE au semnat o scrisoare prin care solicită Bruxelles-ului să propună un plafon de preț la gaz la reuniunea miniștrilor UE de energie de săptămâna

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: