Numeroase guverne au profitat de pandemia de Covid-19 pentru a implementa piedici ”fără precedent” în calea libertăţii de exprimare şi pentru a-i reduce la tăcere pe criticii lor, acuză Amnesty International în ultimul său raport, publicat marţi.
Însoţite de un val de dezinformare, aceste măsuri represive ale guvernelor au împiedicat adesea populaţiile să aibă acces la informaţii exacte despre SARS-CoV-2, indispensabile pentru a înfrunta pandemia, la începutul lui 2020, subliniază organizaţia nonguvernamentală (ONG) de apărarea drepturilor omului.
”Canale de comunicare au fost luate drept ţintă, reţele de socializare au fost cenzurate, iar organizații de presă au fost închise”, acuză Rajat Khosla, reprezentant al Amnesty International. Potrivit acestuia, au existat și cazuri de ”jurnalişti şi profesionişti din sănătate reduşi la tăcere şi încarceraţi”, relatează AP, preluată de News.ro.
Organizația consideră că lipsa informaţiilor a constituit un ”factor” agravant al bilanţului pandemiei Covid-19, care se apropie de cinci milioane de morţi, la nivel global.
Amnesty International citează în acest sens China – unde peste 5.000 de anchete penale au fost deschise în februarie 2020 împotriva unor persoane acuzate de ”fabricarea şi răspândirea cu bună ştiinţă a unor false informaţii prejudiciabile” despre natura şi amploarea epidemiei.
În Tanzania, Guvernul fostului preşedinte John Magufuli, care a minimalizat neîncetat impactul noului coronavirus şi a refuzat să ia măsuri în vederea controlării pandemiei, a recurs la legi prin care a interzis şi a pedepsit ”informaţii false” cu scopul de a restrânge activitatea presei.
În Nicaragua, autorităţile au adoptat o legislaţie în lupta împotriva infracţionalităţii cibernetice care le permite în realitate ”să-i pedepsească pe cei care critică politice Guvernului” şi ”să reprime libertatea de exprimare”.
În Rusia, o lege care sancţionează dur difuzarea de informaţii false despre noul coronavirus riscă să rămână în vigoare după ce se încheie pandemia, avertizează Amnesty International.
În afară de guverne, ONG-ul cu sediul la Londra critică și platformele digitale, întrucât nu reacționează eficient și rapid în lupta împotriva dezinformării.
Aceste lucruri ”permit tot mai greu ca oamenii să-şi facă o opinie întru totul informată şi să aleagă în cunoştinţă de cauză în privinţa sănătăţii lor”, concluzionează Amnesty International.
