În comisiile Senatului au fost introduse două amendamente la legea off-shore care satisfac cererile companiilor petroliere:
păstrarea nemodificată a taxelor pentru gazele extrase din Marea Neagră şi deducerea cheltuielilor de explorare din impozite.
Legea off-shore a fost votată în Parlament într-o formă dictată practic de Liviu Dragnea, proiectul fiind retrimis de președintele Iohannis la reexaminarea forului legislativ.
Marile companii străine au discutat despre modificarea proiectului, în urmă cu 2 săptămâni, cu președintele Camerei.
Amendamentele au fost introduse recent de senatorul PSD Marin Gheorghe, preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale, potrivit e-nergia.ro
„Valoarea cumulată a investiţiilor în segmentul upstream, înregistrată în evidenţa contabilă potrivit reglementărilor legale în vigoare, de la intrarea în vigoare a prezentei legi până în luna pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore inclusiv, precum şi valoarea cheltuielilor aferente investiţiilor din programele de lucrări realizate şi raportate către ANRM în baza acordurilor petroliere, care au fost înregistrate în evidenţa contabilă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, din care se scade valoarea cumulată a impozitelor asupra veniturilor offshore calculate, dar nedatorate până în luna respectivă în urma aplicării deducerii pentru investiţii. În scopul determinării impozitului datorat în fiecare perioadă de referinţă, investiţiile pot fi deduse în limta impozitului calculat”, spune unul dintre amendamente.
În cel mai improtant perimetru din Marea Neagră, Neptun Deep, ExxonMobil şi OMV Petrom au investit deja în explorare circa 1,5 miliarde de euro, iar investiţiile viitoare estimate ar putea fi de circa 4 miliarde de dolari în perimetrul acestora şi de 6 miliarde de euro în cele trei blocuri afalate acum în explorare în Marea Neagră.
Al doilea amendament se referă la imposibilitatea schimbării cuantumului taxelor aplicate companiilor petroliere pe toată durata exploatării gazelor, o altă cerinţă a petroliştilor, care au invocat nevoia de predictibilitate şi de un cadru fiscal stabil:
“(1) Regimul de redevenţe şi regimul fiscal prevăzute la art.18 şi art. 19 (cele care stabilesc cuantumul impozitului suplimentar-n.red.) nu se vor modifica, indifferent sub ce formă, în favoarea sau în defavoarea titluarilor de acorduri, pe toată durata acordurilor şi a prelungitilor subsecvente,
(2) Cota procentuală prevăzută la art. 20 (obligaţia de a vinde 50% din gazele extrase pe piaţa românească-n.red.) nu va creşte pe toată durata acordurilor”.
Potrivit estimărilor oficialilor de la Bucureşti, există circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică cele trei perimetre deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas.
