duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 martie, 2017

AmCham România semnalează, joi, posibile derapaje bugetare și atrage atenția, prin intermediul unui comunicat de presă, asupra faptului că beneficiile economice pe termen scurt ale unei bugetări optimiste pot genera, pe termen mediu, costuri ridicate ce vor afecta atât  comunitatea de afaceri, cât și întreaga populație.

Deşi recunoaştem legitimitatea premizelor pe care este construit Bugetul de Stat prin care se urmăreşte creştere economică şi îmbunătăţirea bunăstării populaţiei, considerăm că obiectivele bugetare trebuie corelate cu realităţile economice iar eventualele vulnerabilităţi remediate în timp util, afirmă comunicatul.

În acest context, în continuarea punctului de vedere exprimat pe tema Bugetului de Stat pentru 2017, AmCham România evidențiază principalele provocări pe care Legea Bugetului de Stat pentru 2017 le prezintă:

Proiecţia bugetară foarte optimistă poate prejudicia echilibrul macroeconomic.


Bugetul actual țintește o creștere economică de 5,2%, superioară previziunilor mult mai prudente emise de instituții precum Comisia Europeană, Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional sau bănci locale, care plasează creșterea PIB între 3,7% – 4,4%. Nivelul veniturilor la bugetul consolidat şi creşterea cheltuielilor raportate recent pentru luna ianuarie 2017 confirmă îngrijorarea exprimată vis a vis de acest aspect.

Raportul între cheltuieli şi investiţii, în defavoarea acestora din urmă, nu susţine obiectivul de a crea servicii cu valoare adăugată mare în economie.

Deşi pe termen scurt creşterea economică bazată pe consum favorizează  unele sectoare, o accentuare a consumului poate avea ca efecte creşterea inflaţiei, pe termen mediu aceasta afectând creşterea economică sustenabilă și puterea de cumpărare a populaţiei. Un avans economic sănătos presupune corelarea creşterii salariilor cu nivelul de performanţă şi productivitate, şi cu îmbunătățirea calităţii infrastructurii şi serviciilor publice.

Suprabugetarea nivelului de absorbție a fondurilor europene nu ține cont de performanța slabă înregistrată de România în acest domeniu.

În plus, condiționarea unei părți importante din cheltuielile cu investiții – 4,5 miliarde lei din totalul de 9,9 miliarde lei – de finanţarea din surse europene poate duce la nerealizarea investițiilor asumate datorită ritmului redus de absorbție a fondurilor europene, ceea ce va limita creșterea economică vizată.

Alocările insuficiente pentru cheltuielile bugetare de tipul pensiilor și asistenței sociale sau dobânzilor pun o presiune mare asupra bugetului consolidat.

Bugetul pentru asigurări sociale va fi  grevat semnificativ în contextul creșterii cu 10% a punctului de pensie. Este de așteptat ca nivelul cheltuielilor cu dobânzile să fie influențat atât de valoarea nominală mai mare a deficitului bugetar, cât și de o creștere anticipată a serviciului datoriei publice în contextul tendinţei globale de creştere a costurilor de creditare.

Asumarea de angajamente viitoare în lipsa unor bugete multianuale fac posibile derapaje ale cheltuielilor publice.


Deși proiecțiile bugetare și un cadru multianual care să susțină finanțarea proiectelor complexe de investiții sunt exerciții necesare, este recomandat ca acestea să fie implementate într-un context de bugetare multianuală care să ofere imaginea completă a angajării resurselor bugetare, dar și a veniturilor așteptate. În caz contrar, există riscul asumării de angajamente care să nu producă efecte concrete în viitor în lipsa realizării de venituri suficiente pentru a le acoperi. În plus, o astfel de abordare va perpetua experienţa profund ineficientă şi costisitoare pentru ţara noastră de a începe numeroase proiecte de investiţii  care au rămas, însă, nefinalizate.

Este important de notat, că potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, dacă riscurile identificate s-ar materializa, deficitul bugetar în anul 2017 ar fi de cel puțin 4%, un  nivel  îngrijorător atât prin raportare la plafonul de referință al Pactului de Stabilitate și Creștere, cât și prin raportare la principiile economice ale managementului anti ciclic al politicilor fiscale.

Pentru mediul de afaceri pe care îl reprezentăm, planificarea bugetară ar trebui să confere stabilitate şi predictibilitate, însă aspectele menționate mai sus pun sub semnul întrebării sustenabilitatea Strategiei Fiscal Bugetare pentru perioada 2017-2019.

Astfel, reiterăm importanța evitării oricăror abateri ce ar putea determina  renunţarea la investiţii, intervenții la nivelul politicilor fiscale, creșterea costurilor de finanțare în economie atât pentru mediul de afaceri, cât şi populație în general, în special pe fondul unor fluctuaţii economice.

AmCham Romania consideră că procesul de consultare asupra planificării bugetare trebuie să ţină cont de opiniile formulate de instituţiile avizate care oferă expertiză complementară decidenţilor implicaţi direct, precum Consiliul Fiscal sau Banca Naţională pentru a asigura coerenţă, continuitate şi echilibru în abordarea programării financiare.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) este cea mai reprezentativă  asociaţie profesională de afaceri, înfiinţată în anul 1993 de un grup de companii americane, dar care reuneşte în prezent peste 400 de companii americane, internaţionale şi locale.

AmCham România este ferm angajată în facilitarea unui dialog deschis între comunitatea de afaceri şi autorităţile centrale, promovând soluţii şi priorităţi pentru îmbunătăţirea mediul de afaceri şi creşterea competitivităţii economice a României în plan regional şi european. AmCham Romania este membră a U.S. Chamber of Commerce şi a reţelei europene AmChams in Europe.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: