Președinta Camerei de Comerț Americane din România (AmCham), Alexandra Gătej (foto), și Andreea Paul-Vass, consilier al premierului Emil Boc, au fost alese vineri copreședinţi ai Consiliului Național pentru Copetitivitate (CoNaCo), constituit de Guvern, investitorii străini căpătând astfel dreptul la cuvânt în elaborarea strategiilor Executivului.
Înființat miercuri printr-un memorandum al Guvernului, CoNaCo s-a întrunit vineri în prima ședință, la Palatul Victoria, cei circa 60 de membri care au participat la reuniune votându-le pe cele două copreședinte.
CoNaCo reunește reprezentanți ai Guvernului, ai companiilor și ai mediului academic, pentru a formula, până la finalul anului 2011, Strategia Națională Competitivitate a României 2012-2020.
Ca for consultativ, fără buget propriu, CoNaCo va face coordonarea strategică şi operaţională a politicilor publice pentru asigurarea dezvoltării competitive a economiei româneşti şi în elaborarea Strategiei de Competitivitate a României, după cum se arată în Programul Național de Reformă adoptat anul acesta de Guvern.
De asemenea, CoNaCo va demara analize sistematice ale tuturor pieţelor şi va răspunde la sesizări venite din partea agenţilor economici, ca de exemplu lipsa temporară sau nu a forţei de muncă, pe anumite sectoare şi regiuni.
Și prioritizarea investițiilor către sectoarele unde este mai mare nevoie va intra în competența Consiliului constituit de Guvern.
Astfel, prin accederea Alexandrei Gătej în fruntea Consiliului Național de Competitivitate, AmCham capătă o mai însemnată influență asupra deciziei guvernamentale, în condițiile în care investitorii străini nu erau parte la deciziile Consiliului Economic și Social, care supune avizului consultativ deciziile Guvernului și alte proiecte de lege.
Potrivit unor surse sindicale din Consiliul Economic și Social, Guvernul ar face presiuni puternice pentru a introduce în CES reprezentanbții AmCham și ai Consiliului Investitorilor Străini, ca parte patronală, în condițiile în care conform noului Cod de dialog social, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea, partea guvernamentală se retrage din CES.
În prezent activitatea CES – care dă avize consultative pe proiecte de legi și măsuri guvernamentale – este boicotată de sindicate.
Înființată în anul 1993, AmCham România este una dintre cele 105 Camere de Comerț Americane din întreaga lume. AmCham România reunește circa 300 de firme străine și românești cu activitate în țara noastră, printre care subsidiarele ale unor companii de top: IBM, Oracle, Microsoft, Cisco, Citybank, Unilever, ArcelorMittal, Philip Morris, British American Tobacco, Coca Cola, McDonald’s, General Electric, HP, Honeywell.
Traiectoria Alexandrei Gătej: Legătură cu Securitatea – Europa Liberă – Unilever – AmCham – Palatul Cotroceni – AmCham – CoNaCo
- Noua copreședintă a Capului lipede de la Guvern, Alexandra Gătej, este președinte al Consiliului Director al AmCham România, începând cu 24 martie. Ea reprezintă la AmCham firma de consultanță Maldon&Wat SRL, la care este unic acționar, societatea fiind înregistrată pe 8 martie 2011 la Registrul Comerțului. Firma de consultanță a fost deschisă la domiciliul patroanei, în sectorul 2, iar pe 12 aprilie a deschis un sediu secundar, pe Bulevardul Aviatorilor, în sectorul 1, sediu cu care societatea figurează și pe pagina de internet a AmCham.
- În perioada iulie 2009-31 decembrie 2010 Gătej a fost consilier prezidențial privind relația cu mediul de afaceri. Într-un interviu acordat la vremea aceea Cotidianului, Gătej mărturisea că a fost adusă la Cotroceni în urma unui interviu cu însuși Traian Băsescu.
- ”Am fost sunată de la Cancelaria domnului preşedinte şi am fost invitată la Palatul Cotroceni pentru o discuţie. În primul rând, doresc să precizez că numirea mea în funcţia de consilier prezidenţial nu este una politică. Este o numire care are în vedere nevoia de comunicare a administraţiei cu mediul de afaceri, în această perioadă de criză”, spunea Gătej pentru Cotidianul.
- La un forum economic, în octombrie 2009, ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, l-a felicitat pe președintele Traian Băsescu pentru aducerea lui Gătej la Cotroceni: „Numirea prietenei noastre Alexandra Gătej demonstrează dorinţa de a avea pe cineva care înţelege cu adevărat afacerile”, spunea Gitenstein.
- În seara de Revelion 2010-2011, Gătej și-a anunțat demisia de la Cotroceni, ca urmare a informațiilor apărute în presă, privind racolarea sa de către fosta Securitate. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității i-a eliberat Alexandrei Gătej o adeverință de necolaborare cu Securitatea, însă în preambulul documentului CNSAS a menționat că ea semnase un angajament de colaborator cu securiștii în septembrie 1989, la vârsta de 24 de ani, primind numele conspirativ Florina. CNSAS i-a acordat adeverința de necolaborare pentru că nu a găsit nicio notă informativă furnizată de tânăra Alexandra Dăncăneț (pe numele de fată).
- Înainte de Cotroceni, Gătej a ocupat funcții de top manager la gigantul olandezo-britanic Unilever. În perioada noiembrie 2005 – mai 2009, ea a fost preşedinte al Unilever Europa Centrală şi de Sud, iar apoi, până la numirea la Cotroceni a ocupat poziția de Business Development Director la Unilever Europa Centrală şi de Est, Unilever Europa Centrală şi de Sud. Din calitatea de top manager la Unilever, ea a ocupat și atunci funcția de președinte al AmCham.
- În perioada 1993-1996 Alexandra Gătej a lucrat la Radio Europa Liberă (ca office manager) și la Interquest SA Bucureşti, o firmă înființată în 1995 și radiată în 2006, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor.
- Din 1988 până în 1993, a lucrat la două fabrici de pielărie, mai întâi la Târgu Mureș și api la Sebeș. La fabrica de la Târgu Mureș, ca proaspătă absolventă a ASE București, a fost recrutată de Securitate. Conform dosarului de la CNSAS, securiștii erau interesați ca tânăra Alexandra Dăncăneț, pe numele de fată, să le ofere informații despre străinii care vizitau fabrica, ea lucrând atunci la Protocol.
Urmărește-ne pe Google News
