AmCham Romania: Bugetul 2022, când și încotro?

În contextul adâncirii crizelor care afectează România în ultimele luni, AmCham Romania reiterează luni apelul la responsabilitate și solicită reprioritizarea agendei publice în jurul soluțiilor de care România are nevoie pentru a depăși provocările prezente, pentru a reduce pierderile umane și pentru a optimiza situația bugetară și macroeconomică.

Potrivit unui comunicat al organizației, emis luni:

Riscurile macroeconomice care au potențialul de a crea dezechilibre majore în lipsa unei abordări coerente și sustenabile pe termen lung, sunt, în opinia membrilor AmCham accelerarea inflației și pericolul unei spirale inflaționiste, creșterea datoriei suverare, dependența ridicată de importurile de energie, menținerea unui deficit bugetar foarte ridicat, evoluția demografică nefavorabilă, toate amplificate de impactul pandemiei și de eficiența gestionării acesteia.

La acestea se adaugă intensificarea percepției de risc pe piețele financiare internaționale, fapt care ar penaliza economia României, care se confruntă cu persistența deficitelor gemene.

“Pe fondul stabilității și predictibilității așteptate la începutul anului 2021, încrederea în climatul investițional și de afaceri oferit de România a ajuns în vară la cote record, iar în septembrie, odată cu declanșarea crizei politice, s-a prăbușit până la nivelul înregistrat la debutul pandemiei, conform unui sondaj derulat de AmCham între 24 – 28 septembrie. Între timp s-au suprapus agravarea crizei medicale, creșterea inflației, blocajul pe lanțurile de aprovizionare. Instabilitatea, impredictibilitatea și măsurile impuse fără o evaluare reală a impactului în economie scad apetitul investițional și destabilizează companiile prezente în România” a declarat Președintele AmCham Romania Ionuț Simion.

Construcția bugetului de stat pentru anul 2022 este în viziunea AmCham una dintre prioritățile agendei economice care a fost trecută în plan secund din cauza tensiunilor și negocierilor din arena politică.  

Mai mult, momentul politic actual accentuează riscul unor măsuri populiste care la nivelul bugetului se vor reflecta în adâncirea și mai puternică a deficitului bugetar structural, și așa unul dintre cele mai ridicate din regiune, perpetuat chiar și în perioadele de creștere economică foarte mare cum este anul 2021.

Eventuale creșteri ale cheltuielilor publice sunt la acest moment nesustenabile și imposibil de acoperit din veniturile bugetare, ceea ce va crește nivelul datoriei publice, nevoia de împrumuturi de pe piețele financiare și riscul unor măsuri fiscale ad-hoc, cu efecte imprevizibile. Atenuarea impactului accelerării inflației, a creșterii prețurilor la energie și la alte produse și servicii nu se poate face prin măsuri care să transfere, chiar și doar pe termen scurt, povara de la o categorie de contribuabili la altele.  

Contextul complicat pe care România îl traverează face cu atât mai necesar un proces riguros de analiză și consultare transpartinică pe marginea construcției bugetare pentru 2022 și îndepărtarea de practica negocierii bugetului pe criterii pur politice.

În viziunea AmCham, imperativele pentru planificarea bugetară și pentru calendarul de reforme pentru anul 2022, includ:

• Continuarea consolidării fiscal bugetare, cu atît mai mult cu cât este o condiționalitate asumată via PNRR și prin procedura de deficit excesiv în care se află România.
• Menținerea alocărilor de investiții publice productive, cel puțin la nivelul alocărilor pentru anul 2021.
• Stabilizarea cheltuielilor publice și limitarea angajării unor cheltuieli suplimentare.
• Demararea reformei în administrația publică.
• Creșterea gradului de colectare a veniturilor bugetare prin modernizarea și digitalizarea administrației fiscale.
• Îmbunătățirea finanțării deficitului de cont curent foarte ridicat prin atragerea de investiții străine și absorbția finanțărilor europene.
• Asigurarea unui cadru fiscal competitiv prin menținerea sistemului de cotă unică și aplicarea acesteia în mod echitabil, fiind deja dovedit drept un sistem adecvat pentru economia României și atractiv pentru investitori. Concomitent, este nevoie de măsuri care să încurajeze atragerea de investiții cu valoare adăugată mare.
• Reducerea deficitului comercial prin investiții prioritare pentru creșterea capacității de producție în domeniile responsabile pentru cele mai mari volume de importuri.
• Menținerea unei perspective macroeconomice favorabile, determinantă pentru păstrarea calificativelor agențiilor de rating suveran, și implicit pentru atragerea de capital.

Prelungirea tensiunilor politice are consecințe nefavorabile pentru climatul investițional, și începutul anului 2022 se anunță a fi o perioadă caracterizată de șocuri suprapuse din sfera ofertei și cu distorsiuni la nivelul lanțurilor mondiale de producție, care se resimt deja în sfera industriei.

Pentru că s-a pierdut ocazia de a demara procese de consolidare și reforme profunde în anul 2021, scurtându-se fereastra de oportunitate de care România ar fi putut beneficia între două cicluri electorale, este cu atât mai important ca în următorii doi ani să existe voința politică, angajament și capacitate de a răspunde adecvat crizelor prezente dar și de a recupera decalajele care continuă să afecteze potențialul de dezvoltare și creștere a relevanței economice a României în plan regional și European.