fbpx

La obiect

Statul, economia privată și cercul vicios al mizelor mici

(Textul de mai jos e o sumă de fragmente dintr-unul din cele 7 articole care compun coverul (sectiunea 5, din cele 10 secțiuni) numărului 91… Mai mult

01.03.2021

Chestiunea

Productivitatea muncii în industrie, mai mică cu 4,2% în 2020. Creștere record pe final de an, dar efectivul de salariați a scăzut cu aproape 60 de mii

În 2020, productivitatea muncii în industrie a scăzut cu 4,2% față de anul anterior, potrivit datelor publicate de INS. Valoarea anunțată initial pentru luna noiembrie… Mai mult

01.03.2021

Analiză

Nu doar datoria e problema, ci și prețul ei: 3 miliarde de euro dați pe dobânzi în anul 2020 și aproape 30 de miliarde de euro în ultimii 15 ani. Observații

România a cheltuit pentru dobânzile la datoria publică 3 miliarde de euro anul trecut și aproape 30 miliarde euro pe parcursul ultimilor 15 ani, potrivit… Mai mult

28.02.2021

Interviu

Inteligența artificială față cu democrația – sau despre Iluminismul 2.0 și reinventarea societății occidentale. Interviu cu Braden Allenby, profesor de inginerie și etică la Arizona State University

Textul de mai jos e o sumă de fragmente din interviul cu  Braden Allenby – profesor de inginerie și etica tehnologiei la Arizona State University –… Mai mult

28.02.2021

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: Pandemia COVID-19 și viitoarea Strategie Națională de Sănătate 2021-2027 – oportunități pentru reforma sistemului de sănătate

de Redacţia , 26.1.2021

Pandemia COVID-19 a reliefat încă o dată nevoile de reformă structurală ale sistemului de sănătate din România. Cheltuielile pentru sănătate, atât pe cap de locuitor, cât și ca proporție din PIB, sunt cele mai mici din Uniunea Europeană, fapt confirmat de ultimul raport privind Starea Sănătății în UE (2019) care concluzionează, printre altele, că sistemul de sănătate este subfinanțat într-o manieră semnificativă.

În subsidiar, speranța de viață din România este printre cele mai scăzute, în timp ce ratele mortalității evitabile prin prevenție sau ca urmare a unor cauze tratabile sunt printre cele mai ridicate din UE.

Juxtapunerea dintre o criză economică și o problemă majoră de sănătate publică, precum pandemia generată de noul coronavirus cu care populația globală se confruntă, reconfirmă necesitatea asumării investițiilor în sănătate drept o prioritate la nivel național pentru întărirea rezistenței sistemului de sănătate, precum și nevoia de a privi sănătatea ca o investiție și nu ca un cost.

Conform unui raport elaborat de McKinsey Global Institute, fiecare dolar investit în sănătate poate genera o contribuție la nivelul PIB-ului de 2 până la 4 dolari, ca urmare a beneficiilor economice inerente ale asigurării unei forțe de muncă sănătoase și productive. Nu în ultimul rând, politicile de sănătate trebuie să aibă în centru conceptul de “value-based healthcare” ale cărui beneficii sunt legate de accesul pacienților la timp la tratamentele și serviciile medicale de care au nevoie, rezultate îmbunătățite la nivelul performanței și eficienței sistemului de sănătate, precum și promovarea cercetării și inovației sustenabile.

Contextul actual reprezintă un moment propice pentru a regândi sistemul de sănătate din România prin abordarea cu celeritate a punctelor sale nevralgice, acutizate de pandemia COVID-19, și elaborarea unor politici integrate de management în sănătate, aliniate la standardele europene și internaționale. În acest sens, viitoarea Strategie Națională de Sănătate pentru perioada 2021-2027 trebuie să fie fundamentul consolidării unui sistem de sănătate bazat pe eficiență, performanță și inovație, centrat pe nevoile pacienților și cetățenilor și care să stimuleze dezvoltarea și prosperitatea României.

Specialiștii reuniți în cadrul grupului de lucru dedicat sănătății de la nivelul AmCham România au formulat o foaie de parcurs cuprinzând un set de recomandări pentru reformarea sistemului de sănătate din România, promovate în dialogul cu autoritățile. Recomandările se axează pe patru piloni centrali – finanțarea sistemului de sănătate; accesul la medicamente, produse, servicii și infrastructura de sănătate post-COVID; digitalizarea sistemului de sănătate; prevenția și creșterea nivelului de educație în domeniul sănătății.

Finanțarea sistemului de sănătate

Creșterea bugetului alocat sănătății trebuie să fie un punct de pornire pentru orice proiect de reformă structurală, în vederea fundamentării investițiilor necesare și, la nivel macro, a reducerii graduale a decalajului de finanțare comparativ cu celelalte state membre ale UE. Conform raportului UE referitor la Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea, în anul 2017 România a alocat aprox. 5% din PIB pentru sănătate, în timp ce media europeană s-a situat la 9,8% din PIB, România cheltuind mai puțin pentru sănătate decât orice altă țară din UE atât pe cap de locuitor, cât și ca proporție din PIB.

Sustenabilitatea finanțării trebuie să fie asigurată prin implementarea unor măsuri pentru eficientizarea managementului bugetului pentru sănătate. Printre direcțiile principale de acțiune în acest sens se numără introducerea de criterii de performanță și a sistemelor de monitorizare, inclusiv instrumente digitale, alături de implementarea bugetării multianuale, în direcția creșterii graduale a procentului din PIB alocat sănătății și a atingerii mediei europene privind ponderea cheltuielilor pentru sănătate în bugetul național. O abordare predictibilă multianuală, alături de monitorizarea și evaluarea modului în care finanțarea asigură îndeplinirea obiectivelor asumate poate asigura sustenabilitatea finanțării sectorului pe termen lung, în timp ce asigurarea transparenței bugetelor și cheltuielilor în sistemul de sănătate, colectarea eficientă a obligațiilor fiscale privind contribuția la sistemul asigurărilor sociale de sănătate reprezintă modalități suplimentare pentru eficientizarea managementului fondurilor disponibile.

Finanțarea sistemului de sănătate poate fi sprijinită prin promovarea surselor alternative de finanțare precum asigurările voluntare, abonamentele medicale, co-plata, studiile clinice (inclusiv prin digitalizarea și dezvoltarea capacității instituționale a Agenției Naționale a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale din România), extinderea sistemului de contribuții la asigurările sociale de sănătate și reforma sistemului de exceptări de la plata contribuției a anumitor categorii  de persoane și angajați . Mai mult, România trebuie să aibă în vedere dezvoltarea sectorului de studii clinice din România și maximizarea potențialului oferit de acest sector. Conform unui studiu lansat în septembrie 2020 de IQVIA împreună cu ARPIM și ACCSCR, România are potențialul de a atinge o piață a studiilor clinice de 802 milioane de Euro și 1,4 miliarde de Euro (față de 72 milioane de Euro în 2019)

Nu în ultimul rând, România are o oportunitate extraordinară în următoarea perioadă prin intermediul fondurilor europene disponibile atât în viitorul cadru financiar multianual 2021-2027, cât și a instrumentului Next Generation EU și a programului dedicat EU4Health, în cadrul eforturilor coordonate pentru redresarea economică a Uniunii Europene în contextul pandemiei COVID-19. În acest sens, asigurarea unui grad ridicat de absorbție a fondurilor europene dedicate domeniului sănătății în perioada 2021-2027 și folosirea acestor fonduri ca o sursă suplimentară de finanțare a sistemului de sănătate din România, inclusiv pentru finanțarea investițiilor în centrele private de sănătate, trebuie să fie o prioritate pe agenda autorităților.

Accesul la medicamente, produse și servicii/infrastructura de sănătate post-COVID

Optimizarea infrastructurii și a organizării serviciilor de sănătate este o precondiție pentru a crește calitatea, accesibilitatea și eficiența serviciilor oferite cetățenilor, cu precădere pentru grupurile vulnerabile și la risc, precum și a rezilienței sistemului și a capacității de răspuns în situații de criză.

Sistemul de sănătate trebuie să aibă în centru nevoile pacienților români și să asigure accesul predictibil și sustenabil la medicamente, vaccinuri și dispozitive medicale, precum și la tratamente inovative și servicii medicale de calitate, eficiente, sigure și echitabile la nivel național. În acest sens, recomandările AmCham vizează:

  • Prioritizarea investițiilor în asistența medicală ambulatorie pentru a reduce presiunea asupra nivelului superior al piramidei serviciilor de sănătate (spitale).
  • Adresarea deficitului de specialiști în domeniul sănătății, inclusiv prin programe de atragere a cadrelor medicale din diaspora.
  • Dezvoltarea capacității autorităților locale de a organiza servicii locale de sănătate și de a dezvolta și implementa programe de sănătate corespunzător nevoilor comunității.
  • Asigurarea infrastructurii și a unui număr acoperitor de personal specializat de îngrijire și asistență medicală și medico-socială (asistente medicale, sociale, îngrijitori sociali etc.) pentru comunitățile defavorizate din România, care să asigure: servicii medicale în ambulatoriu, triajul pacienților, educația membrilor comunității cu privire la menținerea stării de sănătate și reducerea riscului de îmbolnăvire, principalul punct de contact pentru medicii din spitalele din proximitate.
  • Dezvoltarea centrelor de sănătate mintală și a serviciilor medicale în acest domeniu, cu precădere luând în considerare efectele generate de pandemia COVID-19 asupra sănătății mintale a populației.
  • Dezvoltarea cadrului legislativ pentru servicii de sănătate prestate la domiciliu pentru tratament și îngrijire, inclusiv livrarea la domiciliu de medicamente necesare.

În conformitate cu angajamentele asumate la nivelul Uniunii Europene pentru articularea unor politici publice solide în domeniul combaterii cancerului, România trebuie să accelereze dezvoltarea și implementarea Planului Național de Control al Cancerului (PNCC). În acest sens, este necesară o abordare holistică a luptei împotriva cancerului – prevenție, screening, diagnostic precoce, acces rapid la tratament, terapii și îngrijire, viața după cancer – în concordanță cu Planul European de luptă împotriva Cancerului, lansat în februarie 2020. O măsură punctuală în acest sens vizează introducerea meseriei de navigator medical cel puțin în centrele medicale în care este tratat cancerul, în vederea asigurării unui timp de răspuns cât mai scurt de la momentul primirii diagnosticului și până la începerea tratamentului. În linie cu exemplele de bune practici (de exemplu, din SUA), navigatorul medical poate reprezenta o interfață între pacient și medic, respectiv sistemul de sănătate, oferind sprijin personalizat în cadrul etapelor de screening, diagnostic, tratament și urmărire a evoluției unei afecțiuni medicale complexe, precum cancerul.

Nu în ultimul rând, implementarea PNCC trebuie să fie susținută prin asigurarea finanțării necesare din fonduri europene prin Programul Operațional Sănătate 2021-2027 și fonduri publice. AmCham România formulat încă de anul trecut o serie de recomandări punctuale, în cadrul consultării publice privind Planul European de Cancer.

În ceea ce privește bolile cardio-reno-metabolice, dezvoltarea unui plan Național ca parte a Strategiei Naționale de Sănătate trebuie să fie fundamentată pe abordarea integrată a pacientului cu afecțiuni de acest tip, prin programe de prevenție, screening, acces la tratament, monitorizare adecvată, și calibrarea unor acțiuni prioritare pentru afecțiunile cu ratele de complicații și mortalitate cele mai ridicate (de exemplu, diabet, hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă, boală renală cronică).

În cazul bolilor grave sau greu tratabile, boli rare, este necesară facilitarea procesului de accesarea a tratamentelor și serviciilor medicale în alte țări, atunci când aceste intervenții nu sunt posibile pe teritoriul României.Măsurile principale în acest sens trebuie să vizeze transparentizarea procesului de obținere a aprobărilor de decontare a acestor servicii în alte țări și simplificarea procedurilor în vederea obținerii acordului de efectuare a procedurii medicale în altă țară și decontarea acesteia de către statul român.

Digitalizarea sistemului de sănătate (eHealth)

Digitalizarea creează beneficii și oportunități pentru sistemul de sănătate cu impact asupra managementului general și furnizării serviciilor medicale, traseului pacienților de la diagnostic către tratament și fundamentării deciziilor de politici în sănătate pe o evidență solidă și transparență față de toți actorii relevanți, de la pacienți la profesioniști în domeniul sănătății și societate în general, contribuind totodată la eficientizarea și transparentizarea gestionării resurselor financiare alocate. Digitalizarea trebuie să fie unul din motoarele transformării sistemului de sănătate, în timp ce, atât la nivel național cât și european, interoperabilitatea platformelor și schimbul de date pot accelera cercetarea, diagnosticul și tratamentul, precum și inovarea în materie de sănătate. Pandemia COVID-19 a creat un imbold pentru implementarea cu celeritate a digitalizării la nivelul întregii societăți, inclusiv în sistemul de sănătate prin măsuri pentru asigurarea continuității serviciilor medicale prin soluții precum telemedicina. Avem încredere că digitalizarea poate sprijini eforturile reformării sistemului de sănătate din România”, este de părere Sevan Kaloustian, Co-președinte al Comitetului de Sănătate al AmCham România și Managing Director Janssen, Johnson & Johnson România.

Prioritatea zero în acest sens trebuie să fie dezvoltarea Strategiei Naționale de eHealth și a unui plan de implementare a acesteia, alături de integrarea și reglementarea soluțiilor digitale pentru operarea și furnizarea serviciilor medicale. Recomandările AmCham România în acest sens vizează:

  • Reglementarea și promovarea utilizării telemedicinei și a serviciilor asociate.
  • Implementarea registrelor electronice, care să vină în sprijinul pacienților și deciziilor în domeniul politicilor de sănătate aliniate principiilor de decizii luate în baza dovezilor și a medicinei bazată pe rezultat. În acest sens, integrarea registrelor de sănătate poate reprezenta un prim pas către oferirea unor servicii medicale online și un instrument pentru o mai bună calibrare a politicilor de sănătate publică.
  • Dezvoltarea unor seturi de standarde comune care să permită interoperabilitatea sistemelor digitale în sănătate.
  • Modernizarea și operaționalizarea DES (Dosarul Electronic de Sănătate), SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat) și PIAS (Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate), astfel încât să permită implementarea “value based healthcare”.
  • Implementarea unei legislații adecvate care să permită educația pentru sănătate și monitorizarea prin sisteme și platforme digitale.

e-Sănătatea este deopotrivă și o prioritate la nivel european, Comisia Europeană construindu-și o reputație solidă drept un susținător al digitalizării în domeniul sănătății și stimulând statele membre să integreze soluțiile digitale în politicile de management în sănătate. Cooperarea la nivel european se poate materializa prin inițiative vizând transparentizarea datelor din sănătate (date deschise) și încurajarea schimbului de date în scopuri decizionale sau de cercetare-dezvoltare-inovare, prin asigurarea interoperabilității sistemelor și platformelor digitale.

Prevenția și creșterea nivelului de educație în domeniul sănătății

Educația pentru sănătate este fundamentală pentru crearea și promovarea unei culturi a prevenției în rândul cetățenilor. Finanțarea și implementarea unor programe și campanii de comunicare publică sunt primii pași pentru creșterea nivelului de informare și cunoaștere a problemelor de sănătate publică, care se pot materializa prin dezvoltarea unei strategii privind alfabetizarea în sănătate (health literacy), dezvoltarea educației pentru sănătate ca parte a curriculei școlare și încurajarea adoptării unui stil de viață sănătos.

În vederea prevenirii îmbolnăvirilor și diminuarea ratei mortalității din cauze ce pot fi prevenite sau tratate, promovarea și extinderea programelor de screening trebuie să devină o prioritate la nivel național. Acestea din urmă pot juca un rol central pentru detectarea și diagnosticul precoce, cu potențialul de a salva vieți prin facilitarea tratării bolilor încă din stadii incipiente – de exemplu, pentru cele mai comune tipuri de cancer (pulmonar, prostată, sân, col uterin, colorectal și cancerele de sânge, scleroză multiplă) sau pentru boli cardio-reno-metabolice (diabet, hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă).

Vaccinarea împotriva COVID-19 creează premisele unei regândiri generale a politicilor de vaccinare la nivel național. Recomandările principale ale AmCham România în acest sens vizează creșterea ratelor de vaccinare și stabilirea calendarului de vaccinare printr-un cadru legislativ care să confirme politica de vaccinare la nivel național și o strategie în acest sens, alături de responsabilitățile tuturor actorilor implicați. Este necesară dezvoltarea unui set de îndrumări clare privind vaccinarea, alături de sfaturi practice și concrete privind implementarea efectivă. Sustenabilitate politicilor de vaccinare, alături de asigurarea reluării serviciilor de vaccinare afectate de contextul pandemiei reprezintă precondiții pentru creșterea ratelor de vaccinare în cadrul Programului Național de Vaccinare în acord cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, alături de crearea și implementarea de programe de asigurare a accesului la vaccinuri pe tot parcursul vieții.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește răspunsul la epidemii, apreciem oportună dezvoltarea Planului Național pentru Supravegherea și Combaterea Rezistenței Antimicrobiene și alocarea de finanțare în vederea implementării, alături de evaluarea capacității de răspuns (resurse umane și materiale) și dezvoltarea unei „forțe de răspuns” la pandemie: epidemiologi, specialiști de sănătate publică, igienă, medicina muncii, specialiști în comunicarea și promovarea sănătății, cu roluri precise în răspunsul la pandemii.

Experiența pandemiei COVID-19 reconfirmă importanța realizării unor intervenții eficace în materie de sănătate publică pentru prevenirea îmbolnăvirilor, promovarea sănătății și implicit îmbunătățirea calității vieții, prin reducerea factorilor de risc și diminuarea ratei de mortalitate având la origini cauze prevenibile și tratabile. Este cu atât mai necesară crearea unei culturi a prevenției la nivelul societății, în timp ce politicile de vaccinare trebuie să fie consolidate atât printr-un cadru legislativ și de reglementare clar și coerent, cât și prin implementarea unor eforturi coordonate în materie de comunicare publică pentru a crește încrederea populației în actul de vaccinare AmCham România a fost în mod tradițional un promotor activ al politicilor de prevenție drept un pilon al sănătății publice și rămânem consecvenți angajamentului nostru de a fi un partener al autorităților pentru elaborarea unor politici integrate de management în sănătate, aliniate la standardele europene și internaționale”, consideră Roberto Musneci, Co-președinte al Comitetului de Sănătate al AmCham România și Senior Partner & Co-fondator Serban & Musneci Associates.

*********************************************************************************

Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) este de peste  25 de ani între cele mai reprezentative asociații ale comunității de afaceri din România, fiind recunoscută drept un promotor al dialogului public-privat pe teme ce privesc mediul de afaceri, politicile publice cu impact asupra economiei, competitivitatea României sau dinamica relațiilor comerciale între SUA și România.

În prezent, cele peste 450 de companii americane, multinaționale și românești membre ale comunității AmCham România, fac posibilă implicarea AmCham în promovarea priorităților economice pentru multe domenii de activitate, prin grupuri de lucru specializate, precum: Piețe de capital și servicii Financiare, Guvernanță Corporatistă, Concurență și Ajutor de Stat,  Energie, Educație, Economie Digitală, Fiscalitate, Mediu , Piața Muncii, Sănătate,  Fonduri Europene, Achiziții Publice și Partneriat Public-Privat, Real-Estate și Turism.

AmCham Romania promovează în dialogul cu Guvernul și autoritățile centrale priorități și propuneri de politici și măsuri economice care să contribuie la creșterea sustenabilă a economiei, la consolidarea avantajelor competitive care să facă Romania atractivă pentru investițiile necesare pentru susținerea obiectului final de prosperitate pentru Romania și pentru români.

Asigurarea unui climat investițional atractiv ocupă un loc central între prioritățile strategice ale agendei AmCham, alături de dezvoltarea antreprenoriatului, buna guvernare, transformarea digitală, o piață a muncii flexibilă, adaptătă noilor realități economice și de o politică fiscală modernă și vizionară.

Vă invităm să urmăriți activitatea AmCham Romania la www.amcham.ro și pe platformele de social media @AmCham Romania.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.1.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Stocurile de uraniu ale CNU – aflată la un pas de lichidare – vor fi preluate de Nuclearelectrica

Alexandra Pele

Un proiect de Ordonanţă de Urgenţă propune aprobarea vânzării de către Statul român, prin Ministerul Energiei, a concentratelor tehnice de uraniu din stocul de siguranță… Mai mult

Stiri

Evergent Investments (SIF Moldova) își va plasa 40% din resurse în investiții de tip private equity

Adrian N Ionescu

SIF Moldova (SIF2, rebranduită Evergent Investments) va investi direct între 2 – 3 și 10 milioane de euro în companii din afara Bursei, prin operațiuni… Mai mult

Europa

Agenția Europeană a Medicamentelor, despre autorizarea în regim de urgență a vaccinului Sputnik: Este ca jucatul la ruleta rusească

Razvan Diaconu

Autorizarea în regim de urgență a vaccinului Sputnik V de către statele membre “se poate compara puţin cu ruleta rusească”, a declarat preşedinta consiliului de… Mai mult

Stiri

Legea bugetului de stat a fost promulgată

Razvan Diaconu

Administrația Prezidențială anunță luni că președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021. Potrivit… Mai mult

Europa

Rainforest Foundation Norway / Două treimi din pădurea tropicală, distruse sau degradate

Iulian Soare

Vegetaţia densă a pădurii tropicale reprezintă cel mai mare rezervor de carbon captat, însă oamenii au distrus ori degradat două treimi din suprafaţa originală a… Mai mult

Europa

China vizează o creştere de 6% din PIB în 2021

Vladimir Ionescu

China şi-a stabilit un obiectiv de creştere de cel puţin 6% în acest an, a anunţat vineri prim-ministrul Li Keqiang, în pofida incertitudinilor create de… Mai mult

Stiri

Ritmul plății granturilor pentru IMM a scăzut semnificativ, oficial din cauza întârzierii aprobării bugetului

Alexandra Pele

În ultima săptămână, Ministerul Economiei a plătit 48 de microgranturi de 2.000 de euro și 38 de granturi pentru capital de lucru de până la… Mai mult