duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

31 martie, 2011

Sectorul energetic din România are nevoie de 10 miliarde de dolari, dar şi de reunţarea la numirile politice de manageri fără experienţă, a declarat, joi, ambasadorul american la Bucureşti, Mark H. Gitenstein, prezent la deschiderea oficială a şedinţei de tranzacţionare a Bursei de Valori Bucureşti

”Doar în domeniul energetic aveţi nevoie de aproximativ 10 miliarde de dolari pentru a moderniza sectorul, astfel încât să folosiţi la capacitate maximă cele mai importante active strategice ale României. Acest lucru nu poate fi realizat doar cu veniturile obţinute din taxe. Iar acest lucru nu se va realiza atât timp cât aceste active aparţin unor întreprinderi  de stat conduse de oameni lipsiţi de experienţă, apropiaţi de mediul politic, care iau decizii nu în funcţie de ceea ce este mai bine pentru companie, ci în funcţie de interesele proprii”, a declarat Gitenstein.

Ambasadorul a îndrumat autorităţile române să urmeze modelul Poloniei, al cărei guvern a anunţat, în 2009, un program pentru a strânge peste 10 miliarde de euro prin vânzarea unei cote din participaţia sa în companiile de stat.

Crearea campionilor energetici ar fi ineficientă


Mark Gitenstein a mai susţinut că ar fi ineficientă comasarea sectorului energetic românesc în două mari companii, aşa cum intenţionează Guvernul.

”Cum afirma un expert extern, contrar declaraţiilor Guvernului, politica ar restricţiona considerabil competiţia, ar îndepărta investiţiile private şi ar determina creşterea preţurilor. Aşa cum am spune în America, acesta este un efort de rearanjare a şezlongurilor de pe Titanic, pentru că nu se ia în considerare problema fundamentală a companiilor energetice de stat, faptul că nu sunt administrate cu adevărat ca nişte afaceri”, a ambasadorul.

De asemenea, diplomatul american a susţinut că România trebuie să liberalizeze piaţa energetică

”Atât timp cât România alege să refuze aplicarea preţurilor de piaţă pentru gaze şi electricitate, nu se vor face noi investiţii în prospecţiuni de noi zăcăminte şi producţia de energie. O asemenea situaţie ar însemna pentru România alegerea acordării de subvenţii unei categorii nejustificat de largi de consumatori în locul creării de locuri de muncă, precum şi importul de resurse, în locul dezvoltării resurselor proprii şi asigurării unor posibile exporturi”, a spus Gitenstein.

El a precizat, însă că înţelege îngrijorarea consumatorilor casnici faţă de o eventuală liberalizare a preţului energiei.

Companiile de stat, ”puşculiţa Guvernului”


Gitenstein a criticat Guvernul României şi pentru că a folosit profiturile companiilor de stat pentru a astupa găurile bugetului public.

”De exemplu, anul trecut, companiei Romgaz i s-a cerut să facă o donaţie de 100 milioane euro Guvernului, pentru acoperirea unor urgenţe bugetare, iar reprezentanţii Guvernului în Consiliul de administraţie au fost mandataţi să aprobe cererea”, a spus diplomatul american.

Şi americanii aveau baronii lor

Mark Gitenstein a împărtăşit din experienţa americană, arătând că şi în SUA, în urmă cu un secol, erau ”baroni” în mâinele cărora se concetraseră toate resursele, însă statul a intervenit cu legi antitrust, care au redstribuit bogăţia echitabil.

”În anii 1890 aveam baroni ai căilor ferate, care îşi conduceau companiile ca pe nişte imperii politice, controlând ziare, partide politice şi politicieni. Aceştia beneficiau de pomeni generoase din partea guvernului federal. Vă sună cunoscut?”, a întrebat Gitenstein.

Ambasadorul a subliniat însă că în cele din urmă aceste companii au ajuns să fie controlate de acţionari independenţi.

”Ca să nu credeţi că fac aceste sugestii cu un aer de superioritate, mă grăbesc să adaug că noi am trecut prin toate acestea în SUA. Ne-a luat peste 100 de ani să înţelegem că trebuie să facem lucrurile pe care le sugerez aici şi cu care vă confruntaţi aici, la 20 de ani de la Revoluţie. Şi încă există oameni lacomi şi în America şi facem eforturi să rezolvăm problemele pe care le produc”, a mai afirmat el.

”Raţă şchioapă” înseamnă un guvern aflat la sfârşitul mandatului

Gitenstein a susţinut că expresia folosită de el, ”raţă şchioapă”, referitor la Guvernul României, în 2009, când a fost demis de Parlament, se referea doar la faptul că Executivul se afla la finalul mandatului, fără conotaţii jignitoare.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

”Nu este o expresie critică, este una colocvială care înseamnă că mandatul unui guvern s-a încheiat şi aşteaptă un nou mandat. Este valabilă şi pentru Congresul american atunci când mandatul i s-a încheiat şi încă funcţionează. Deci nu este nimic critic sau legat de ilegitimitate, pur şi simplu descriam ce s-a întâmplat, e vorba de perioada octombrie-noiembrie 2009 când Guvernul primise vot de neîncredere în Parlament, dar încă funcţiona şi aştepta un nou mandat. Am văzut că a fost tradus greşit şi mi-am dat seama că nu mai trebuie să folosesc expresii colocviale americane pentru că nu sunt traduse corect în română”, a susţinut ambasadorul Gitenstein.

Expresia respectivă a fost folosită la adresa Guvernului României într-o telegramă trimisă Departamentului de Stat de ambasadorul SUA în toamna lui 2009 şi care a fost dezvăluită prin intermediul Wikileaks.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: