În situația actuală, România trebuie să poată testa 80 – 100.000 de persoane zilnic, iar pentru a considera că am ajuns în siguranță rata de pozitivare a testelor trebuie să scadă la 3% (din total), a explicat Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, într-o conferință de presă.
România testează de aproximativ o lună în jur de 30 – 35.000 de persoane zilnic, iar în ultimele săptămâni rata de pozitivare a testelor a urcat la 25% și chiar peste 40%.
„La situația actuală, capacitatea de testare trebuie să crească substanțial. Trebuie să putem testa 80-100 de mii zilnic, adică peste jumătate de milion într-o săptămână, iar acest lucru trebuie să se facă permanent. (…) Procentul de siguranță ar fi o scădere la 3% a probelor pozitive. Israelul, de exemplu, care a avut probleme foarte mari cu epidemia, a reușit reducerea proporției de teste pozitive la mai puțin de 2%”, a spus Alexandru Rafila, citat de Digi24.
Experții au arătat că la o rată sun 5% a testelor pozitive în totalul testelor realizate se poate controla o epidemie, întrucât permite testarea persoanelor ce apar pe lanțul posibil al transmsiei din anchetele epidemiologice și, prin izolarea lor limitează răspândirea coronavirusului.
Alexandru Rafila, candidat pe listele parlamentare ale PSD, atrage atenția că în prezent nu există o coordonare a direcțiilor de sănătate publică, astfel încât acestea să poată identifica numărul de persoane infectate și contacții acestora și să îi testeze.
Cazul Germaniei
Laboratoarele din Germania au ajuns la limita capacităţii de testare pentru coronavirus, a anunţat marţi Asociaţia Laboratoarelor Acreditate pentru Medicină, pe baza datelor din 162 de laboratoare. Este pentru prima dată când toate lucrează la 100% din capacitate.
Săptămâna trecută s-au efectuat peste 1,4 milioane de teste de tip PCR – o medie de 200.000 de teste pe zi -, din care 104.663, adică 7,3%, au fost pozitive, faţă de 5,7% în intervalul anterior.
Organizaţia reprezentativă a laboratoarelor acuză că se fac prea multe teste celor asimptomatici şi cu grad de prioritate foarte redus, deşi ar trebui ca eforturile să se concentreze asupra cazurilor mai urgente.
