vineri

26 aprilie, 2024

17 aprilie, 2016

Liviu-Avram-va-fi-redactor-sef-la-AdevarulLiviu Avram (foto), jurnalist la Adevărul, reuşeşte acolo unde partidele nu vor, sau nu pot să reuşească :

Curtea Constituţională va lua , în sfârșit, în discuţie constituţionalitatea alegerilor locale organizate într-un singur tur – potrivit unei decizii luate sâmbătă de către Tribunalul București.

Decizia Curții de Apel vine după o stratagemă aplicată de jurnalist : acesta și-a depus candidatura la primăria Capitalei cu doar 3 semnături (din cele circa 18.000 necesare potrivit legii) și, fiindu-i respinsă, a atacat în justiție atât în ce privește numărul de semnături ( 3 semnături sunt suficiente pentru un partid) cât și organizarea alegerilor locale într-un singur tur.


Demn de menționat este și faptul că Curtea de Apel a respins, cu o zi înainte, plângerea prin care PNL atacase decizia guvernului privind data alegerilor și validarea acestora după primul tur.

Jurnalistul Liviu Avram a declarat duminică cursdeguvernare.ro că sesizarea sa privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor din lege privind numărul necesar de semnături pentru un candidat independent şi organizarea alegerilor locale într-un singur tur va fi transmisă CCR potrivit deciziei de sâmbătă a Tribunalului Bucureşti.

Decizia Tribunalului Bucureşti vine în cadrul unui proces deschis de Liviu Avram, care şi-a depus candidatura la Primăria Capitalei, ca independent, cu o listă de trei semnături, tocmai pentru a putea ridica excepţia de neconstituţionalitate asupra legii.

“Ideea mi-a încolţit în decembrie anul trecut, după de preşedintele Iohannis a promulgat legea votată de Parlament. M-a revoltat maniera în care întreaga clasă politică a abordat problema alegerii primarilor într-un singur tur şi faptul că preşedintele Iohannis, care putea să facă ceva şi chiar avea argumente să o facă, nu a făcut-o.Am scris la vremea respectivă două materiale în care explicam de ce cred eu că legea e neconstituţională. Am stat şi m-am gândit ce-i de făcut în condiţiile în care toţi păreau mulţumiţi şi am ajuns la concluzia că legea trebuia să fie atacată de un simplu cetăţean. De aici am construit totul”, afirmă jurnalistul cotidianului Adevărul.


Liviu Avram a explicat cursdeguvernare.ro cadrul procesual care i-a permis să aducă în atenţia CCR articole din legea 115/2015, cadru pe care l-a construit singur, fără ajutor din partea avocaţilor.

„Am aşteptat ca legea să devină efectivă şi am decis să nu apelez la altcineva, să acţionez în nume propriu. Am găsit temei de neconstituţionalitate şi în articolul care impune un anume număr de semnături pentru candidaţii independenţi. Pentru municipiul Bucureşti mi-a rezultat că se cer 18.000 de semnături şi am folosit ca precedent decizia CCR din februarie 2015 care a spus că 25.000 de mii de semnături pentru înfiinţarea unui partid este o cerinţă excesivă. Parlamentul a luat act de acea decizie şi a spus că se pot înfiinţa partide doar cu trei semnături de susţinere. Luând ca model ceea ce a decis Parlamentul în acea speţă, am depus o candidatură pentru funcţia de primar general al Capitalei doar cu trei semnături.”, exlică Liviu Avram.

(Întreaga argumentaţie formulată de Liviu Avram, care va fi analizată de CCR, poate fi citită AICI- Link.)

Liviu Avram a cerut extinderea controlului CCR şi asupra alegerii primarilor într-un singur tur, afirmând că cei care candidează independent trebuie să îndeplinească condiţii exigente de reprezentativitate, în timp ce pentru cei aleşi legea coboară sub standarul constituţional criteriul de reprezentativitate.

„Am cerut în aceeaşi procedură extinderea controlului CCR şi asupra alegerii primarilor într-un singur tur pe considerentul că nouă, candidaţilor, ni se cer condiţii foarte exigente de reprezentativitate când ne depunem candidaturile, dar în aceeaşi lege se coboară sub standarul constituţional criteriul de reprezentativitate pentru cel care va fi efectiv primar. Demonstrez cumva în cadrul excepţiei că alegerea primarilor într-un singur tur nu generează primari reprezentativi aşa cum cerere Constituţia”, a explicat Liviu Avram.

Şi PNL a demarat o acţiune similară, dar care deocamdată rămâne fără izbândă: Curtea de Apel Bucureşti a respins, vineri, plângerea formulată de PNL pe tema organizării alegerilor locale în două tururi de scrutin. Hotărârea a fost atacată de liberali.

“Demersul liberalilor a fost greşit îndreptat. Ei au atacat HG de stabilire a datei alegerilor care nu are nicio legătură cu alegerile într-un singur tur sau două. (…) Eu am început tot la Curtea de Apel un demers similar cu al liberalilor, (…) dar am atacat HG privind calendarul alegerilor pentru că abia aceea hotărâre pune în aplicare prevederi ale legii pe care eu le socotesc neconstituţionale. Acolo se face trimitere exact la articolul 101”, afirmă Liviu Avram.

După ce Parlamentul a votat cu largă majoritate, în 2015, modificări la legile alegerilor, PNL a cerut Guvernului Cioloş să emită o ordonanţă de urgenţă prin care să se revină la două tururi de scrutin la alegerile locale din 5 iunie.

“E vorba de o decizie politică,  o lege pe care Parlamentul a votat-o. S-a decis printr-o înțelegere politică. Guvernul pe care îl conduc e independent, nu este implicat politic, și nu cred că este democratic ca acest guvern să modifice o lege adoptată prin înțelegere politică”, explica la vremea respectivă premierul Dacian Cioloș refuzul său de a emite o astfel de ordonanţă.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. Cu tot respectul, odata ce legea a trecut votul Parlamentului presedintele trebuie sa o promulge. Promulgarea nu tine de obtiunile presedintiei. Amendamentele presedintiei pot fi sau nu luate in consideratie in Parlament, dar presedintele este obligat sa promulge legea. A reprosa presedintelui ca a promulgat o lege e o eroare.

    1. Corect! Aşa e! ,,A reprosa presedintelui ca a promulgat o lege e o eroare.” Dar a-i reproşa preşedintelui că nu a retrimis-o în Parlament cu observaţii în referinţă – posibilitate ce-o are cîte o singură dată pentru fiecare lege în parte – nu mai este o eroare!…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. Cu tot respectul, odata ce legea a trecut votul Parlamentului presedintele trebuie sa o promulge. Promulgarea nu tine de obtiunile presedintiei. Amendamentele presedintiei pot fi sau nu luate in consideratie in Parlament, dar presedintele este obligat sa promulge legea. A reprosa presedintelui ca a promulgat o lege e o eroare.

    1. Corect! Aşa e! ,,A reprosa presedintelui ca a promulgat o lege e o eroare.” Dar a-i reproşa preşedintelui că nu a retrimis-o în Parlament cu observaţii în referinţă – posibilitate ce-o are cîte o singură dată pentru fiecare lege în parte – nu mai este o eroare!…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: