joi

28 martie, 2024

11 octombrie, 2015

lukasenkoBelarusul organizează duminică alegeri prezidenţiale în urma cărora preşedintele Aleksandr Lukaşenko ar urma să câştige un al cincilea mandat, iar dacă scrutinul se desfăşoară fără incidente, Uniunea Europeană ar putea suspenda sancţiunile pe care i le-a impus, relatează AFP.

Aleksandr Lukaşenko, în vârstă de 61 de ani, denumit cândva de Washington „ultimul dictator al Europei”, conduce din 1994 statul est-european, un aliat apropiat al Rusiei.

Deşi a impus controale economice în stil sovietic şi şi-a trimis oponenţii la închisoare, preşedintele Lukaşenko beneficiază de un important sprijin popular, datorită stilului său sociabil şi durabilităţii regimului său.


Rezultatul scrutinului nu ar urma să aducă surprize, mai ales că cel puţin 28 la sută dintre alegători au votat deja anticipat, până sâmbătă dimineaţă.

Preşedintele din Belarus este susţinut de Rusia, care furnizează ţării cu 9,5 milioane de locuitori energie la preţuri reduse, preţuind Belarusul ca aliat şi ca zonă-tampon în faţa unor state membre NATO, precum Polonia.

Aleksandr Lukaşenko a avut uneori şi divergenţe cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Cei doi lideri sunt implicaţi în prezent într-o dispută privind intenţia Rusiei de a înfiinţa o bază aeriană în Belarus.

În relaţia cu Occidentul, încarcerarea opozanţilor politici a dus la izolarea internaţională a lui Lukaşenko şi la impunerea de sancţiuni asupra unor oficiali belaruşi, în urma alegerilor contestate din 2010.


Uniunea Europeană este pregătită însă să suspende sancţiunile împotriva lui Aleksandr Lukaşenko, după eliberarea surprinzătoare, în august, a ultimilor deţinuţi politici, au declarat vineri surse europene pentru AFP.

Propunerea a generat critici din partea acelor lideri ai opoziţiei care şi-au petrecut viaţa protestând faţă de liderul autoritar şi promovând valorile democraţiei.

„Dacă ei sunt alături de acest asasin, criminal, atunci democraţia înseamnă doar vorbe”, a declarat liderul opoziţiei Mikola Statkevici, care a fost graţiat în august după cinci ani de închisoare.

Sâmbătă, disidentul belarus care tocmai a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură pe 2015 a declarat că UE ar trebui să aibă grijă cu Lukaşenko. „La fiecare patru ani, noi oficiali europeni vin la putere şi cred că pot rezolva problema Lukaşenko fără să ştie că el nu este de încredere”, a declarat Svetlana Alexievici într-o conferinţă la Berlin, apreciind că alegerile vor fi fraudate.

La un miting neautorizat din capitala belarusă Minsk, desfăşurat sâmbătă, la care a participat şi Statkevici, liderul opoziţiei Vladimir Nekliaiev a cerut UE să fie fermă în faţa lui Lukaşenko. „Ştim sigur un lucru: cu Lukaşenko la putere, situaţia nu se va schimba niciodată”, a afirmat el.

Vladimir Nekliaiev a fost încarcerat în 2010, în urma protestelor de amploare faţă de victoria disputată a lui Lukaşenko la alegeri.

Aleksandr Lukaşenko, care a exploatat tensiunile dintre Moscova şi Occident, şi-a îmbunătăţit recent imaginea în faţa UE, găzduind negocieri de pace la Minsk, pe tema conflictului din estul Ucrainei, la care au participat preşedintele francez, Francois Hollande, cancelarul german, Angela Merkel, şi Vladimir Putin.

Liderul belarus şi fiul său în vârstă de 11 ani, Nikolai, au făcut o fotografie alături de familia Obama luna trecută, cu ocazia Adunării Generale a ONU.

Aleksandr Lukaşenko îl pregăteşte pe Nikolai, cunoscut drept Kolia, pentru a-i fi succesor. Adesea îmbrăcaţi în haine identice, cei doi s-au întâlnit cu lideri ca Papa sau preşedintele chinez, Xi Jinping.

Occidentul va urmări cu atenţie alegerile de duminică, ce vor fi monitorizate de observatorii OSCE, dar opoziţia susţine că Lukaşenko deja a fraudat scrutinul, interzicând candidatura liderilor săi.

Aleksandr Lukaşenko are trei contracandidaţi aproape necunoscuţi opiniei publice, dintre care numai unul, Tatiana Korotkevici, şi-a făcut campanie electorală.

Oferind singura alternativă susţinătorilor opoziţiei, Tatiana Korotkevici, în vârstă de 38 de ani, are rezultate bune în sondaje, dar chiar şi echipa sa se îndoieşte că poate duce alegerile în turul doi.

Secţiile de vot s-au deschis la ora 5.00 GMT (8.00, ora României) şi se vor închide la 17.00 GMT (20.00, ora României), primele exit-poll-uri fiind aşteptate duminică seara.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: