Laura Codruța Kovesi a fost desemnată și de Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) ca fiind cel mai bun candidat pentru a deveni primul procuror-șef al Parchetului European.
În conformitate cu articolul 14 din Regulamentul privind EPPO, procurorul-șef european este numit pentru un mandat de șapte ani, care nu poate fi reînnoit.
Fosta șefă a DNA a obținut miercuri 26 de voturi, în timp ce contracandidatul său Jean-Francois Bohnert, Franța, a vost votat de 22 de europarlamentari.
În acest moment fosta șefă a DNA este favorita comisiilor din Parlamentul European.
Ce urmează:
„Procurorul-şef european, care va conduce Biroul Procurorului Public European (EPPO), va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu.
Propunerea rezultată din votul Comisiei LIBE şi din recomandarea Comisiei CONT va fi acum trimisă Conferinţei Preşedinţilor (preşedinţii PE şi liderii grupurilor politice) de către preşedintele Comisiei LIBE. Ei vor decide paşii de urmat la 7 martie, înaintea negocierilor cu Consiliul”, explică un comunicat al Parlamentului European.
Votul din LIBE, acordat miercuri, a fost secret – fiecare dintre eurodeputați având dreptul să aleagă persoana pe care o consideră potrivită să devină procuror-șef al EPPO.
Voturile au fost numărate de o comisie formată din eurodeputații Judith Sargentini, Roberta Metsola, Monica Macovei și Maria Grapini.
Laura Codruța Kovesi și cei doi contracandidați ai săi – Jean-Francois Bohnert (Franţa) şi Andres Ritter (Germania) – au fost audiați marți seara în Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) şi Comisia de control bugetar (CONT), din Parlamentul European.
Audierile au durat câte 50 de minute în LIBE și 25 de minute în CONT, iar ultima și-a desemnat chiar marți seara preferatul – Laura Codruța Kovesi, care a obținut 12 voturi. Jean-Francois Bohnert s-a plasat pe locul doi, la mică distanță, cu 11 puncte, iar Andres Ritter – un singur vot.
Prezentarea susținută (în limba engleză) de Laura Codruța Kovesi, în fața comisiilor:
Sunt Laura Kovesi, am fost procuror 23 de ani, deci jumătate din viața mea am fost procuror. Am deținut cele mai înalte poziții în serviciul de procuratură din România, procuror general 6 ani și procuror șef al DNA timp de 5 ani. Aș fi onorată să continui munca atâtor oameni.
Parchetul European trebuie să protejeze interesele financiare ale UE, să recepereze daunele. Trebuie să se pregătească infrastructura, să se definească reguli interne. Pentru ca parchetul să funcționeze eficient trebuie să îndeplinim obiective comune cu Colegiul procurorilor europeni și să creăm acorduri de cooperare cu state participante și state terțe, de asemenea, să avem acorduri cu Eurojust, OLAF.
Cum pot eu contribui? Prin propriul exemplu. Am experiență îndelungată în gestionarea echipelor mari, în luare deciziilor strategice. Sunt obișnuită să lucrez în situații de stres și presiune publică.
Pentru mine, recuperea daunelor a fost cea mai importantă misiune. În timpul mandatului meu DNA a pus sub sechestru bunuri pe 2 miliarde de euro.
Am creat echipe de anchetă comune şi am cooperat cu peste 40 de ţări. Am pus sechestru pe proprietăţi şi conturi bancare din alte ţări.
Am identificat diferite tipologii de fraudă financiară, acest lucru mă poate ajuta să iau măsuri strategice.
Cred că procurorul trebuie să respecte statul de drept şi să aibă o busolă morală puternică, să aplicăm legea şi să respectăm drepturile fundamentale ale celor implicaţi în anchete.
Procurorii sunt importanţi pentru statul de drept.
Asta au în comun toţi procurorii din UE.
O justiţie independentă şi onestă poate lupta contra crimelor şi infracţiunilor. Numai o justiţie independentă poate apliva legea egal. Independenţa şi tragerea la răspunderea merg mână în mână.
Sunt conștientă că aţi fost expuşi la informaţii negative despre mine. Vă stau la dispozitie să vă răspund la orice întrebare. Nu am nimic de ascuns.
Reamintim că Laura Codruța Kovesi s-a clasat prima în ierarhia stabilită de Comitetul de experți independenți care a decis numele de pe lista scurtă, în funcție de pregătirea și CV-ul fiecăruia dintre ei, după o serie de audieri a tuturor celor care s-au înscris în cursă.
Trebuie menționat că procedura nu a pornit de la persoane nominalizate de fiecare stat membru participant la EPPO, ci înregistrarea candidaturilor a fost deschisă tuturor doritorilor, pentru ca guvernele să nu poată influența această selecție făcută de Comitetul celor 12 personalități în domeniu.
Fosta șefă a DNA s-a plasat însă pe locul doi la votul indicativ din formatul COREPER al Consiliul Uniunii, unde au votat ambasadorii la UE din cele 22 de state care au semnat pentru participarea la EPPO: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Italia, Malta, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania, Țările de Jos.
A fost un vot politic de calibrare a opțiunilor, iar Luminița Odobescu, ambasadoarea României, a votat pentru procurorul Jean-Francois Bohnert, conform mandatului primit din partea Guvernului de la București. Un vot așteptat, dată fiind strădania coaliției PSD – ALDE de a o înlătura pe Kovesi de la conducerea DNA cu mai puțin un an înainte de expirarea mandatului.
Când devine operațional EPPO
Parchetul European va fi o instituție independentă și descentralizată a Uniunii Europene, care va avea competența de a cerceta, urmări penal și trimite în judecată persoanele învinuite de săvârșirea unor infracțiuni care aduc prejudicii bugetului UE, cum ar fi actele de fraudă sau de corupție ori cazurile transfrontaliere de fraudă în materie de TVA de peste 10 milioane de euro.
Instituția va funcționa ca un birou unic pentru toate statele membre participante și va combina eforturile naționale și europene de asigurare a respectării legii într-o abordare unificată, eficientă și continuă.
Parchetul UE va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol.
Statele membre pierd cel puțin 50 de miliarde euro în venituri din TVA în fiecare an din cauza fraudei transnaționale. De asemenea, acestea au raportat că aproximativ 638 de milioane euro din fondurile structurale ale UE au fost utilizate abuziv în 2015.
Parchetul UE ar trebui să își preia atribuțiile până la finalul anului 2020, dat fiind faptul că se preconizează că etapa de instituire va dura doi până la trei ani.
Comisia a început deja să lucreze la o serie de pași în direcția creării Parchetului, și anume:
- numirea unui director administrativ interimar
- selectarea procurorului-șef european
- selectarea procurorilor europeni
- întocmirea bugetului
