vineri

29 martie, 2024

22 octombrie, 2015

donald tusk
Polonezul Donald Tusk, preşedinte al Consiliului European, la votul pentru alegerea preşedintelui Poloniei

Polonia organizează duminică alegeri parlamentare. Rezultatul, afirmă Guardian, va avea consecinţe în plan european- de la rolul pe care Polonia îl joacă în criza refugiaţilor, până la şansele ca David Cameron să renegocieze cu succes rolul Marii Britanii în UE înainte de organizarea referendumului naţional  în care cetăţenii britanici sunt aşteptaţi să spună dacă vor să rămână în Uniune.

Polonia a fost singurul stat membru al UE care a evitat recesiunea şi rămâne una dintre cele mai performante economii europene. Însă, dacă sondajele vor fi confirmate la urne, Polonia se va confrunta cu prima schimbare de orientare guvernamentală din ultimii 8 ani în condiţiile în care formaţiunea de dreapta Lege şi Dreptate are un avans considerabil în preferinţele electorale.

Cum sunt aleşi parlamentarii

Cei 460 de membri ai Seimului (camera parlamentară inferioară) sunt aleşi prin normă de reprezentare proporţională în 41 de circumscripţii.


Partidele trebuie să treacă un prag de 5% pentru a avea acces în Seim. Pragul pentru coaliţii este de 8%. Minorităţile naţionale nu sunt condiţionate de atingerea unui prag electoral.

Cei 100 de membri ai Senatului (camera parlamentară superioară) sunt aleşi după principiul cel mai mare număr de voturi obţinut în circumscripţia uninominală.

Care sunt partidele care participă la alegeri

campaniePlatforma Civică (PO)– formaţiune de centru-dreapta condusă de actualul premier, Ewa Kopacz. Ea este a doua femeie premier, instalată în funcţie în anul 2014, preluând mandatul de la Donald Tusk, actual preşedinte al Consiliului European.

PO este principalul partid de guvernământ din 2007.


Lege şi Dreptate (PiS)– partid de dreapta fondat în 2001 de fraţii Kaczyński, Lech şi Jarosław, primul fost preşedinte, al doilea fost premier al Poloniei. Lech Kaczyński a murit într-un accident aviatic produs în 2010, Jarosław Kaczyński  este în prezent preşedintele formaţiunii.

Candidatul PiS pentru funcţia de premier în aceste alegeri este Beata Szydło, membru al parlamentului din 2005. Andrzej Duda, membru al PiS a câştigat alegerile prezidenţiale organizate anul acesta.

Partidul Poporului Polonez (PSL)– formaţiune de centru-dreapta, în prezent partenerl la guvernare al PO.

PSL este afiliat PPE, cel mai mare grup din Parlamentul European.

Stânga Unită (ZL)– alianţă de centru-stânga formată în iulie 2015 de către Alianţa Democratică de Stânga (SLD) şi formaţiuni mai mici- Verzii, Socialiştii Polonezi şi Mişcarea Ta.

Social Democraţii au obţinut cele mai bune rezultate în 2001, când SLD a câştigat alegerile iar Leszek Miller a fost instalat premier. În următoarele 3 alegeri, SLD a obţinut 11,3%, 13,2% şi 8,2%.

Coaliţia pentru Înnoirea Republicii– Libertate şi Speranţă (KORWiN)- formaţiune de dreapta, eurosceptică. Parlamentarii săi europeni sunt grupaţi  alături de Democraţii Suedezi şi de Partidul Independenţei UK (Ukip).

Kukiz’15 – mişcare anti-guvernamentală condusă de cântăreţul Paweł Kukiz. Kukiz a obţinut 21% dintre voturile exprimate la alegerile prezidenţiale, clasându-se pe locul 3.

Una dintre principalele teme de campanie a Kukiz’15 a fost reforma electorală, obiect al unui referendum organizat în Polonia în septembrie. Doar 8% dintre alegători au fost de acord cu această reformă electorală, formaţiunea scăzând constant în sondaje după septembrie.

Modern – partid centrist liberal fondat în mai de fostul economist al Băncii Mondiale Ryszard Petru.

Ce s-a întâmplat la precedentele alegeri

La alegerile din 2011, Platforma Civică a obţinut aproape 40% din voturi şi 207 locuri în parlament. Donald Tusk este al doilea premier după căderea comunismului care reuşeşte să obţină un al doilea mandat. PO a reînnoit coaliţia de guvernare cu PSL.

Cum arată sondajele la zi

sondajDe la precedentele alegeri, publicul polonez s-a apropiat de ideile vehiculate de dreapta politică. În baza sondajelor de opinie, formarea unei majorităţi de dreapta este la îndemâna partidului Lege şi Dreptate.

În era post-comunistă, niciun partid polonez nu a reuşit să guverneze singur. În situaţia în care nu reuşeşte să obţină majoritatea de 231 de locuri în Seim, PiS va fi la concurenţă cu PO în încercarea de a forma o coaliţie de guvernare.

Posibilii parteneri de coaliţie ai PiS ar putea fi KORWiN sau Kukiz’15, dar amândouă sunt creditate cu procente apropiate de pragul electoral de 5%. Restul formaţiunilor sunt, teoretic, împotriva unei alianţe cu PiS.

Indiferent cine va forma guvernul un lucru este clar- următorul premier va fi o femeie.

Numărul femeilor care au intrat în Seim a crescut cu peste 80% în ultimii 20 de ani, ajungând la 111.

Care este apetitul pentru vot

Prezenţa la urne a electoratului polonez este relativ redusă. 30,7 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt înregistraţi în Polonia- al şaselea cel mai semnificativ număr de alegători dintre cele 28 de state membre. Când vine însă vorba de prezenţă la vot, Polonia are una dintre cele mai scăzute prezenţe la urne din Europa.

La ultimele alegeri, organizate pentru Parlamentul European, prezenţa la urne a fost de 23,8%- doar în Slovacia şi Cehia au fost rate mai scăzute.

La parlamentarele din 2011, prezenţa la vot a fost de 48,9%, iar după 1991 doar două alegeri s-au bugurat de o prezenţă la vot mai mare de 50%.

Secţiile de votare se vor deschide duminică la ora locală 7.00 şi se închid la ora locală 21.00. Rezultatele finale sunt aşteptate luni, 26 octombrie.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: