Duminică, la ora 7:00 în Polonia s-au deschis urnele pentru alegerile generale. Miza este mult mai mare de această dată, polonezii putând opta pentru o schimbare și o politică proeuropeană sau continuarea pentru al treilea mandat pe linia populist-conservatoare a actualului partid de guvernământ.
Ultimele sondaje indică o divizare puternică a electoratului polonez, rezultatul de la urne putând duce la dificultăți majore pentru formarea guvernului, cu o probabilitate destul de mare pentru repetarea scrutinului în primăvară.
Miza alegerilor din Polonia, a cincea țară din UE ca populație, este deosebit de mare, mai ales în condițiile războiului din Ucraina și influența asupra politicii UE.
Susținătorii actualei puteri văd opoziția gata să trădeze interesele naționale și să predea Polonia zonei de influență germane (sau chiar rusești) și să transforme țara catolică într-o distopie atee, pro-LGBTQ+, aservită Bruxelles-ului și invadată de imigranți musulmani.
Susținătorii opoziției avertizează că, dacă partidul Lege și Justiție va câștiga un al treilea mandat, va reuși să distrugă și ceea ce a mai rămas din democrația poloneză prin finalizarea subordonării instanțelor de judecată, atacarea mass-mediei independente și va izola Polonia de partenerii săi din Uniunea Europeană.
După luni de campanie acerbă, scandaluri, gafe, atacuri și doar o dezbatere electorală, peisajul politic dinaintea alegerilor generale de duminică este aproape acolo unde era în urmă cu un an. Două mari partide – partidul populist de guvernământ Lege și Justiție (PiS) și Coaliția Civică de centru – sunt cu mult în față, și o mulțime de partide mai mici cu mult în urma lor, scrie Politico. Este dovada confruntărilor profunde care divizează societatea poloneză.
1. Ce arată sondajele?
Media sondajelor analizate de Politico arăta că vineri, cu 48 de ore înainte de deschiderea urnelor, partidul de guvernământ PiS avea 37% din opțiunile de vot, în timp ce Coaliția Civică a lui Donald Tusk, de centru-stânga și proeuropeană era la 30%.
Alte trei partide mai mici sunt, de asemenea, cotate cu șanse să depășească pragul electoral.
A Treia Cale, de centru-dreapta este cotată la 11%, și alianța de stânga la 10%. Ambele formațiuni politice au promis că vor face alianță cu Coaliția Civică pentru formarea guvernului pentru a înlătura PiS de la putere.
Confederația de extremă dreaptă situată la 9% – este singurul partener posibil de coaliție pentru Dreptate și Justiție, chiar dacă liderii ei spun că nu vor face asta. Cele două partide au opinii naționaliste similare, dar politicile lor economice sunt foarte diferite.
2. De ce se uită toată lumea la micile partide?
Legea electorală spune că partidele trebuie să treacă de pragul de 5% din voturi pentru a obține locuri în parlament, iar coalițiile au nevoie de 8%.
A treia Cale – care unește partidul Polonia 2050, înființat de vedeta TV Șimon Hołownia și Partidul Popular Polonez Agrar – se confruntă cu acest obstacol. În cazul în care nu vor ajunge la 8% din voturi, partidelor intrate în parlament li se vor redistribui voturile, iar asta probabil ar propulsa PiS foarte aproape de o majoritate de sine stătătoare.
„Cum vor merge partidele mai mici este crucial”, a declarat Ben Stanley, profesor asociat la Universitatea de Științe Sociale și Umaniste din Varșovia.
3. Sunt alegerile libere și corecte?
Libere cu siguranță, dar nu foarte corecte.
Guvernul a majorat ajutoarele sociale și a organizat petreceri populare în toată țara în care oficialii guvernamentali s-au întâlnit cu alegătorii – toate evenimentele fiind finanțate de toți contribuabilii. De asemenea, promite recompense localităților cu cel mai mare total de voturi – o întrecere valabilă doar în orașele mai mici care tind să fie susținători puternici ai PiS.
Mass-media controlată de stat este ferm în tabăra guvernului, în ciuda faptului că este obligată prin lege să fie imparțială. Un lanț de ziare deținut de compania petrolieră de stat Orlen susține, de asemenea, PiS – iar ziarele resping chiar și publicitatea partidelor de opoziție.
Peste toate, guvernul a impus un referendum cu patru întrebări care sunt menite să erodeze opoziția și nu reflectă de fapt o politică reală. De exemplu, despre imigrație se spune: „Susțineți admiterea a mii de imigranți ilegali din Orientul Mijlociu și Africa, conform mecanismului de relocare forțată impus de birocrația europeană?”
Campania pentru referendum nu are impusă o limită de cheltuieli, astfel încât, companiile de stat au investit sume uriașe pentru publicitate. Poșta poloneză chiar a trimis cetățenilor pliante explicative ale referendumului arătând un model de buletin de vot ștampilat cu patru „nu” – reflectând punctul de vedere al guvernului.
Nu în cele din urmă, numărarea voturilor va fi supravegheată de judecători numiți de partidul de guvernământ.
Vineri seară, un grup de observatori electorali din strănitate se plângea că încă nu au primit acreditarea de la comisia electorală pentru a putea fi pezenți în centrele de votare, ceea ce ridică semne de întrabare privind corectitudinea alegerilor.
4. Cum se desfășoară procesul de votare?
Toate campaniile electorale se încheie vineri la miezul nopții, iar mass-media nu mai are voie să transmită nicio știre politică.
Urnele de vot se deschid duminică la ora 7 a.m. pentru aproximativ 29 de milioane de alegători înregistrați.
Dintre aceștia, peste 600.000 sunt înregistrați în afara țării, un adevărat record. Însă o nouă reglementare arbitrară impune finalizarea numărării voturilor la secțiile din străinătate în 24 de ore. Dacă numărarea nu este încheiată în limita de timp impusă, atunci toate buletinele de vot din aceea secție sunt distruse. Politico subliniază că opoziția are o bună susținere în străinătate.
Secțiile de vot se închid la ora 21.00, iar mass-media va prezenta imediat rezultatul exit-poll-urilor – care nu poate fi prezentat în timpul votării – și care din punct de vedere istoric a fost aproape de rezultatul definitiv.
Numărarea voturilor începe imediat după închiderea urnelor iar luni dimineață este cunoscut cu o eroare destul de mică câștigătorul oficial al scrutinului.
5. Cum se formează un guvern?
Prima decizie va aparține președintelui polonez din partea PiS, Andrzej Duda.
În conformitate cu constituția Poloniei, președintele este liber să numească un prim-ministru. Duda a spus că, în mod tradițional, președintele alege un candidat din rândul partidului cu cele mai multe voturi – care este aproape sigur că va fi Legea și Justiția.
Apoi noul prim-ministru numit trebuie să câștige majoritatea absolută a Seimului, format din 460 de aleși, camera inferioară a parlamentului.
În cazul în care candidatul nu reușește, parlamentul preia conducerea și are 14 zile pentru a desemna un nou candidat pentru funcția de prim-ministru care apoi trebuie să câștige un alt vot de încredere.
Dacă nici de data aceasta nu se formează un guvern, mingea revine în terenul președintelui și acesta are 14 zile pentru a alege un alt candidat. De data aceasta, candidatul are nevoie doar de o majoritate simplă la votul de încredere.
6. Ce se întâmplă dacă nu se formează niciun guvern?
Eforturile pentru a coagula o majoritate parlamentară ar putea dura câteva luni. Dacă aceasta eșuează, președintele Duda dizolvă parlamentul și convoacă noi alegeri, care trebuie să aibă loc în 45 de zile, probabil în primăvara anului 2024.
***
