Magistrații Curții Constituționale au respins miercuri, în unanimitate, excepția ridicată de Liviu Avram referitoar la alegerile locale, a declarat Augustin Zegrean, președintele CCR.
Prin urmare, deocamdată, rămâne valabil atât numărul actual de semnături necesar pentru o candidatură, cât și sistemul într-un singur tur.
Curtea nu a discutat miercuri pe fond excepțiile ridicate. Reamintim că Liviu Avram mai are o excepție trimisă la CCR, iar aceasta se va discuta săptămâna viitoare.
Jurnalistul a explicat pe Facebook ce s-a întâmplat miercuri:
„CCR a respins ca neintemeiata critica privind numarul de semnaturi si ca inadmisibila pe cea privind numarul de tururi. Vulnerabilitatea acestui dosar si-a facut, asadar, efectele: judecatorii nu au putut extinde controlul asupra celui de-al doilea articol din moment ce pe primul l-au gasit ok.
Vine insa la CCR si al doilea dosar, care nu mai e vulnerabil”.
Augustin Zegrean a declarat la finalul ședinței de miercuri că alte 30 de dosare cu același subiect se află în acest moment pe masa judecătorilor constituționali, dar nu crede că abordarea va fi schimbată de ep o zi pe alta.
Excepția ridicată de jurnalistul Liviu Avram viza două articole din Legea 115/2015 privind alegerile locale -pe cel care fixa numărul de semnături necesar admiterii unei candidaturi și un articol care .
Art. 50 alin. 2:
„Pentru funcția de primar candidații independenți trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul orașelor și 1.000 în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului București, precum și în cazul municipiului București”.
Art. 101 alin. 2:
„Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate”
Alineat 3: „În caz de balotaj, se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidații care se află în această situație”.
Augustin Zegrean, după ședință:
„Contestaţia depusă privind art. 50 alin. 2 din Legea alegerilor locale a fost respinsă ca neîntemeiată, întrucât nu s-a adus niciun argument care să justifice schimbarea practicii CCR. Curtea a spus mereu că e rolul Parlamentului să stabilească legea electoralp, modalităţile şi Comisia de la Veneţia spune că nu se încalcă legile, dreptul de a alege.
Pe articolul 101, contestaţia s-a respins ca inadmisibilă pentru că acest articol nu are legătură cu cauza dedusă judecăţii. În acest dosar se judecă posibilitatea autorului excepţiei de a candida sau nu în funcţie de semnături, deci nu se judecă legea electorală în ansamblul ei”, a declarat preşedintele CCR, Augustin Zegrean, după pronunţarea deciziei Curţii.
Argumentația lui Liviu Avram:
„Am cerut Curţii extinderea controlului de constituţionalitate şi asupra articolului care reglementează alegerea primarului într-un singur tur, pe considerentul că cele două articole, listele de semnături şi primarii într-un singur tur, formează un mecanism de manipulare a legii electorale în favoarea partidelor la putere, practică sancţionată de Comisia de la Veneţia.
Câtă vreme unui candidat îi ceri o condiţie excesivă ca să poată depune o candidatură, dar unui primar, care ia decizii patru ani în numele cetăţenilor, îi cobori reprezentativitatea sub standardul constituţional, cred că am dovedit mecanismul de manipulare a legii electorale”, explica Liviu Avram, redactor-șef adjunct Adevărul, după ridicarea excepției.
Poziția procurorului desemnat pe acest dosar – a cerut respingerea cererii
”Cu privire la dispoziţiile articolului 101, alineatele 2 şi 3 din lege, noi consideră că acestea nu au legătură cu cauza având în vedere obiectul dosarului în care a fost invocată execepţia cu privire la acest articol.
De asemenea, autorul excepţie motivează extinderea controlului prin legătura (…) pe care ar avea-o cu cele prevăzute de articolul 50, alineatul 2, în sensul că împreună ar forma un sistem de manipulare a legislaţiei electorale în favoarea partidelor aflate la putere.
Domnule preşedinte, în opinia noastră nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de articolul 31, alineatul 2 din legea 47/1992, în schimb dacă veţi trece peste aceste susţineri, pe fond excepţia pare ca fiind neîntemeiată şi în acest sens învederăm cele reţinute de CCR prin decizia din 2008 în care se arată că legiuitorul este suveran în determinarea modalităţilor de exercitare a drepturilor electorale, prin stabilirea sistemului electoral cu limitele sale.
De fapt, autorul excepţiei doreşte modificarea soluţiei legislative cuprinsă în acest articol, ceea ce în opinia noastră excede controlul CCR”, a declarat procurorul desemnat, în şedinţa CCR, citat de Mediafax.
