Candidatul pretins independent Irina Vlah a fost aleasă başcan (guvernator) al regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova, informează presa moldoveneasca. Aceasta a câştigat peste 51 la sută din voturi, a anunţat luni Comisia Electorală Centrală, prezentând rezultatele oficiale preliminare ale alegerilor de duminică.
Comisia a anunţat că Vlah a câştigat 51,01 la sută din voturi, iar principalul ei rival, Nicolai Dudoglo, 19,05 la sută. Valeri Ianioglo s-a clasat pe locul al treilea cu 7,96 la sută, iar fostul lider al autonomiei, Dmitri Croitor, pe locul al patrulea, cu 6,2 la sută.
În programul său electoral, Irina Vlah a vorbit despre apropierea de Rusia şi factorul dezvoltării europene. A primit susţinerea Partidului Socialist din R.Moldova, dar şi al mai multor parlamentari ruşi, care au vizitat Găgăuzia înainte de alegeri.
A fost membră a PCRM, partidul comuniştilor din Moldova, alături de care a câştigt un mandat în parlament la ultimele alegeri. Şi-a dat demisia în prima şedinţă a parlamentului de la Chişinău şi s-a declarat canddat independent.
Deputata și-a motivat decizia prin faptul că PCRM nu a respectat opțiunea alegătorilor din Autonomia Gagauză de a se apropia de Federația Rusă. „Orice formulă de colaborare a comuniștilor cu partidele pro-europene în schimbul unor funcții va fi un eșec al PCRM și o trădare a alegătorilor pro-ruși, mai ales a celor din Autonomia Gagauză”, a spunea la acea vreme Irina Vlah.
Başcanul Găgăuziei este membru al Guvernului Republicii Moldova.
Miza Găgăuziei pentru Rusia
Găguzia, o ţară de mărimea unui judeţ mic românesc, are potențialului de a incita spirite separatiste. Moldova are deja o regiune separatistă, care a devenit de facto un stat și o sursă de instabilitate pe termen lung: Transnistria.
Poziţiile unioniste ale unora dintre politicienii de la Chişinău radicalizează discursul în regiunea autonomă. Liderii acesteia au spus că, în eventualitatea unirii României şi Republica Moldova, Găgăuzia şi-ar declara independenţa. O independenţă văzută însă, în sânul Rusiei.
Anul trecut au avut loc două referendumuri în care locuitorii autonomiei au fost chemaţi să se pronunţe asupra aderării la UE sau la Uniunea Vamală şi asupra independenţei.
Participarea la referendumuri a fost foarte mare, peste 70% dintre cetăţenii reginii prezentându-se la vot, iar rezultatele nu au fost surprinzătoare: populaţia a arătat că îşi doreşte integrarea în Uniunea Vamală Rusia-Belarus şi că este de acord ca parlamentul local să poată opta pentru independenţă.
Referendumurile au fost organizate, de fapt, la iniţiativa şi cu sprijinul Rusiei şi ele constituie pentru autorităţile de la Comrat o modalitate de a creşte puterea de negociere a Găgăuziei în raport cu autorităţile moldovene.
Autorităţile române urmăresc cu atenţie dezvoltarea situaţiei în Găgăuzia, un alt căccâi al luzi Ahile, după Transnistria, al Republicii Moldova.
Dacă Găgăuzia ar alipi Bugeacul, ca un coridor spre Bender, noua republică autonomă Transnistria -Odessa ar avea aproape mărimea şi populaţia Moldovei. Însă ar avea şanse mai mari având în vedere ieşirea la Marea Neagră şi la Dunăre. O prezenţă/ocupaţie a Rusiei a unui astfel de teritoriu ar aduce Rusia la o distanţă foarte mică de portul strategic, pentru NATO şi UE, Constanţa.
