Germanii votează duminică pentru a decide direcţia politică a celei mai mari economii europene după aproape 16 ani sub conducerea cancelarului Angela Merkel.
Partidul Social Democrat (SPD) s-a bucurat de o ascensiune neaşteptată, dar constantă înaintea alegerilor. Candidatul SPD pentru funcţia de cancelar, Olaf Scholz, 63 de ani, care a lucrat îndeaproape cu Merkel în calitate de ministru de finanţe în ultimii patru ani, este favorit pentru a-i prelua fotoliul de cancelar, dar victoria nu este garantată.
Principalul său rival, Armin Laschet, în vârstă de 60 de ani, din partea Uniunii Creştin-Democrate (CDU), a pierdut teren în timpul unei campanii electorale lipsite de strălucire, dar a redus diferenţa în sondaje la câteva puncte procentuale în ultimele zile.
Aceste marje mici vor fi cruciale pentru partidele care se vor poziţiona în vederea negocierii coaliţiei după publicarea rezultatelor.
Analiştii politici au avertizat că sondajele s-ar putea să nu fie foarte relevante, deoarece mulţi germani erau încă indecişi, aspect speculat de partide care s-au concentrat în ultimele zile pe atragerea aşa-numitor alegători alternativi. Aproape un sfert dintre germani nu ştiau cu cine vor vota, potrivit celui mai recent sondaj de opinie.
Pentru prima dată în istoria lor, Verzii au prezentat anul acesta un candidat la cancelarie, dar popularitatea Annalenei Baerbock a scăzut vertiginos şi se aşteaptă ca Verzii să se claseze pe locul al treilea.
La alegerile pentru al 20-lea Bundestag german, din 26 septembrie 2021, sunt eligibili pentru vot circa 60,4 milioane de germani, potrivit datelor oficiale.
47 de partide participă la scrutin, cu 6.211 candidați dintre care 2.024 de femei (33%). Cel mai tânăr candidat are 18 ani (Renania de Nord-Westfalia), iar cel mai în vârstă are 91 de ani (Saxonia).
Scenarii şi posibile coaliţii
Merkel a condus un bloc conservator – format din CDU şi din partidul înfrăţit bavarez, Uniunea Creştin-Socială (CSU) – la victorie în ultimele patru alegeri, definind cultura politică a Germaniei pentru o întreagă generaţie, scrie DPA, potrivit Agerpres.
Dacă Germania va rămâne cu CDU/CSU, acesta va fi un mandat pentru continuitate, cu promisiuni de reduceri de taxe care vizează în principal persoanele cu venituri medii şi mari, un control strict al datoriei publice şi o agendă privind schimbările climatice axată pe comercializarea emisiilor de carbon.
În cazul în care Germania va vira la stânga, reducerile de impozite vor favoriza probabil persoanele cu venituri medii şi mici, cu o cotă de impozitare mai mare; un salariu minim de 12 euro pe oră ar deveni realitate, iar fondurile publice ar fi deschise pentru investiţii în domenii precum energiile regenerabile şi infrastructura publică.
Matematica guvernării
Pentru a obține o majoritate absolută în Bundestag, cel puțin trei partide vor trebui, cel mai probabil, să formeze o coaliție.
În termeni pur matematici, există mai multe varitante, scrie BBC:
- „coaliție Kenya” – CDU/CSU, SPD și Verzii;
- „coaliție Jamaica” – CDU/CSU, FDP și Verzii;
- „coaliție „Semafor” – SPD, Verzii și FDP.
Includerea în coaliţie a Verzilor, a Democraţilor Liberi (FDP) sau a stângii dure Die Linke ar aduce o serie de politici noi.
Verzii doresc să facă mult mai mult în ceea ce priveşte schimbările climatice şi dezvoltarea surselor de energie regenerabilă. FDP are o agendă cu taxe reduse şi pro-business. Alegătorii Die Linke ar dori să vadă taxe mai mari pentru cei bogaţi şi mai mici pentru cei cu venituri mici.
Deşi Verzii au pierdut perspectiva de a conduce un guvern de coaliţie, ei speră în continuare – poate stimulaţi de protestele de vineri privind clima – să intre la guvernare.
Dacă vor reuşi să obţină aproximativ 16-17% din voturi, aşa cum se aşteaptă, ar fi o dublare remarcabilă faţă de rezultatele de la ultimele alegeri, din 2017.
Alegerile de duminică vor decide viitorul candidat al Germaniei, însă negocierile pentru formarea viitorului cabinet abia vor începe.
Urmărește-ne pe Google News
