Macedonia de Nord organizează miercuri pentru primele alegeri dintr-o serie care ar putea decide dacă țara balcanică va adera vreodată la Uniunea Europeană.
Primul tur al alegerilor prezidențiale are loc pe fondul unei dispute ce durează de doi ani între guvern și opoziție cu privire la modul în care autoritățile negociază cu Bulgaria vecină, care îi blochează calea către aderarea la UE.
Al doilea tur de scrutin va avea loc pe 8 mai, în aceeași zi cu alegerile parlamentare din țară.
Alegeri influențate de relația cu Bulgaria
În 2022, Bulgaria a fost de acord cu propunerea președinției franceze a Consiliului UE de a-și ridica dreptul de veto asupra integrării Macedoniei de Nord atunci când țara va adauga drepturi pentru minoritatea bulgară în constituția țării.
Președintele Stevo Pendarovski și guvernul social-democrat (format de SDSM) sunt pregătiți să modifice constituția, dar nu au cifrele necesare pentru a câștiga un vot parlamentar. Partidul de opoziție VMRO-DPMNE refuză să se cedeze, declarând că orice modificări constituționale pot avea loc abia după aderarea Macedoniei de Nord la UE, o poziție pe care guvernul o consideră nerealistă.
Primul tur al votului prezidențial pune pe buletin cele două puncte de vedere opuse: Stevo Pendarovski candidează pentru un nou mandat, fiind însă în pericol de a pierde în fața Gordanei Siljanovska-Davkova, susținută de dreapta VMRO-DPMNE.
Siljanovska-Davkova este creditată de sondaje cu 26%, urmată de Pendarovski, cu 16%.
Ce cer partidele minorității albaneze pentru voturile lor în turul doi
Modul în care celorlalţi cinci candidaţi își vor reorienta voturile va vital pentru turul de tur. Între cei cinci se află ministrul de Externe Bujar Osmani, sprijinit de partidul de etnicilor albanezi DUI – partener în coaliția de guvernământ – și Arben Taravari din coaliția de etnie albaneză de opoziție.
DUI își condiționează sprijinul în al doilea tur de modificarea modului în care este ales președntele, dorind ca procedura să fie de competența Parlamentului. Speranța DUI este că într-o zi funcția va fi atribuită unui etnic albanez. Albanezii reprezintă mai mult de un sfert din populația țării de 1,8 milioane.
Ambii candidați cu șanse, Stevo Pendarovski și Gordana Siljanovska-Davkova au respins ideea, spunând că este mai democratic ca șeful statului să fie ales prin vot direct.
***
