Numărul secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014 este de 294, egal cu cel stabilit în 2009.
Cele mai multe secţii de votare sunt stabilite în Italia (51) şi Spania (38).
Lista secţiilor de votare
Ministerul de Externe a finalizat, marţi, lista secţiilor de votare din străinătate organizate la alegerile pentru Preşedintele României, iar Ordinul de ministru a fost publicat în Monitorul Oficial.
MAE informează, într-un comunicat, că, la alegerile pentru Preşedintele României din 2014, în străinătate vor fi organizate 294 de secţii de votare pentru cetăţenii români care doresc să îşi exercite dreptul de vot la acest scrutin.
“Secţiile de votare sunt organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale româneşti din străinătate, în teatrele de operaţiuni din Afganistan, precum şi în alte locaţii care permit desfăşurarea în bune condiţii, de corectitudine şi neutralitate, a procesului de votare”, menţionează sursa citată.
Potrivit MAE, lista finală a secţiilor de votare a fost omologată pe baza experienţei anterioare în organizarea alegerilor prezidenţiale în străinătate, luând ca referinţă scrutinul din anul 2009, când au fost organizate 294 de secţii de vot.
Conform anexei la ordinul ministrului, cele mai multe secţii de votare din străinătate sunt în:
Italia – 51, Spania – 38, SUA – 22, Republica Moldova – 21, Marea Britanie – 11, Franţa – 9. În Germania şi Australia vor fi 5 secţii de votare, câte 4 secţii vor fi în Belgia, Canada, Serbia, Turcia, Ungaria, câte 3 în Afganistan, Austria, China, Cipru, Grecia, Israel, Polonia, Portugalia, Rusia, Ucraina.
Argumentele MAE
Ministerul de Externe reaminteşte în comunicat că, la alegerile pentru Preşedintele României din 2009, în străinătate au votat, în turul doi, aproximativ 146.000 de cetăţeni români în 294 secţii de votare, înregistrându-se astfel cel mai mare număr de cetăţeni români care au votat în afara ţării la un scrutin.
“În stabilirea secţiilor de votare au fost avute în vedere considerente similare celor de la scrutinele anterioare organizate în străinătate. Pornind de la dezideratul acoperirii cât mai largi a zonelor în care trăiesc cetăţeni români în diferitele state pe glob, a fost urmărită asigurarea reprezentativităţii, proporţionalităţii, corectitudinii şi neutralităţii în organizarea secţiilor de votare. De asemenea, au fost avute în vedere posibilităţile concrete de organizare pe plan local”, precizează comunicatul.
MAE menţionează că, pentru scrutinul din noiembrie 2014 “a fost majorat semnificativ” numărul de secţii de votare în Republica Moldova, de la 13 la 21, ţinându-se cont de tendinţa ascendentă a numărului de cetăţeni români cu drept de vot din statul vecin.
În Spania s-a menţinut acelaşi număr de secţii de vot, în cazul Italiei, numărul “a fost menţinut aproape la acelaşi nivel” precum în 2009.
“S-a urmărit asigurarea unei mai bune şi armonioase repartizări teritoriale corelat cu organizarea secţiilor în misiunile diplomatice şi consulare precum şi în instituţii publice. S-a avut, de asemenea, în vedere o mai bună securitate şi corectitudine a votului. În baza aceloraşi considerente, în SUA s-a urmărit asigurarea unui număr de secţii de votare la un nivel apropiat de cel din anul 2009 prin identificarea acelor locaţii care să asigure premisele pentru buna desfăşurare, în condiţii de neutralitate, a procesului de votare. În Marea Britanie, tendinţa crescătoare a numărului de cetăţeni români ca urmare a liberalizării circulaţiei pe piaţa forţei de muncă în această ţară a determinat o creştere a numărului de secţii de votare”, precizează sursa citată.
O necunoscută- numărul românilor din străinătate
Autorităţile române nu cunosc un număr cât mai aproape de realitate al cetăţenilor care trăiesc în străinătate.
Din estimările Ministerului Muncii rezultă un număr aproximativ: peste 2 milioane de cetăţeni lucrează în afara granițelor României, cu precădere în state membre ale Uniuni.
Date coroborate ale Ministerului de Interne, INS şi Ministerului Muncii relevă următorul tablou:
- Italia- peste 1 milion de români
- Spania- aproximativ 920.000 de români
- Franţa- aproximativ 200.000 de români
- Marea Britanie- aproximativ 120.000 de români
- Irlanda- aproximativ 30.000 de români
- Austria- aproximativ 20.000 de români
- Olanda- aproximativ 16.000 de români
- Suedia, Finlanda- aproximativ 2.000 de români fiecare
Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, declara săptămâna trecută, sâmbătă, că încearcă să îmbunătăţească acurateţea statisticilor oficiale din domeniu, anunţând că a cerut inclusiv ajutorul Bisericii pentru a „recenza” cetăţenii români din străinătate.
