UPDATE 20.48:
Laura Codruța Kovesi a obținut cele mai multe voturi în Comisia CONT. Votul a fost secret, așa cum se va proceda și miercuri, în Comisia LIBE (care are 60 de membri).
Rezutatul votului:
- Laura Codruța Kovesi – 12 voturi
- Francois Bohnert (Franța) – 11 voturi
- Andres Ritter (Germania) – un vot
****
Informația inițială:
Laura Codruța Kovesi și cei doi contracandidați ai săi la șefia Parchetului European (EPPO) – Jean-Francois Bohnert (Franţa) şi Andres Ritter (Germania) – au fost audiați marți în Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) şi Comisia de control bugetar (CONT), din Parlamentul European.
Doar unul dintre ei va fi nominalizatul acestei noi etape din procedura de numire a procurorului-șef al EPPO.
Audierile au durat câte 50 de minute în LIBE și 25 de minute în CONT.
Comisia CONT va desemna marți seară candidatul preferat, iar LIBE, miercuri.
Fostului procuror-șef al DNA i s-au pus cele mai multe întrebări, unele dintre ele negative, dar s-a bucurat și de cele mai multe aprecieri declarate și aplauze din partea eurodeputaților.
Prezentarea susținută (în limba engleză) de Laura Codruța Kovesi, în fața comisiilor :
Sunt Laura Kovesi, am fost procuror 23 de ani, deci jumătate din viața mea am fost procuror. Am deținut cele mai înalte poziții în serviciul de procuratură din România, procuror general 6 ani și procuror șef al DNA timp de 5 ani. Aș fi onorată să continui munca atâtor oameni.
Parchetul European trebuie să protejeze interesele financiare ale UE, să recepereze daunele. Trebuie să se pregătească infrastructura, să se definească reguli interne. Pentru ca parchetul să funcționeze eficient trebuie să îndeplinim obiective comune cu Colegiul procurorilor europeni și să creăm acorduri de cooperare cu state participante și state terțe, de asemenea, să avem acorduri cu Eurojust, OLAF.
Cum pot eu contribui? Prin propriul exemplu. Am experiență îndelungată în gestionarea echipelor mari, în luare deciziilor strategice. Sunt obișnuită să lucrez în situații de stres și presiune publică.
Pentru mine, recuperea daunelor a fost cea mai importantă misiune. În timpul mandatului meu DNA a pus sub sechestru bunuri pe 2 miliarde de euro.
Am creat echipe de anchetă comune şi am cooperat cu peste 40 de ţări. Am pus sechestru pe proprietăţi şi conturi bancare din alte ţări.
Am identificat diferite tipologii de fraudă financiară, acest lucru mă poate ajuta să iau măsuri strategice.
Cred că procurorul trebuie să respecte statul de drept şi să aibă o busolă morală puternică, să aplicăm legea şi să respectăm drepturile fundamentale ale celor implicaţi în anchete.
Procurorii sunt importanţi pentru statul de drept.
Asta au în comun toţi procurorii din UE.
O justiţie independentă şi onestă poate lupta contra crimelor şi infracţiunilor. Numai o justiţie independentă poate apliva legea egal. Independenţa şi tragerea la răspunderea merg mână în mână.
Sunt conștientă că aţi fost expuşi la informaţii negative despre mine. Vă stau la dispozitie să vă răspund la orice întrebare. Nu am nimic de ascuns.
Secțiunea de întrebări și răspunsuri
Întrebare:
Ați fost imaginea luptei anticorupție în țara dumneavoastră. Care este experiența dvs. cu cazurile cele mai mediatizate și care este experiența cu OLAF?
Răspuns:
Aproape toate cazurile pe care le-am investigat la DNA suscitau interes, pentru că competența DNA viza investigații pentru fapte de corupție la nivel înalt. Au fost investigate persoane care ocupau funcții înalte. De fiecare dată comunicarea publică s-a făcut cu respectarea principiului de nevinovăție.
Despre experiența cu OLAF, am cooperat cu această strucutră. Se vede prevede o cooperare strânsă, de a schimba informații prin acel sistem de case management. Deaspre cooperarea cu autoritățile statelor membre, și asta lucru este prevăzut în regulament.
Întrebare din partea Evei Joly:
Sunt mândră de faptul că se află astăzi aici în ciuda groznicei campanii pe care propriul guvern a lansat-o la adresa ei. Eu nu am motive să cred ce se spune. Ce măsuri ați lua pentru a se asigura că sunt respectate drepturile fundamentale ale suspecților?
Răspuns:
Unul dintre principiile fundamentale ale EPPO este acela de a respecta drepturile persoanelor în anchetă. Cu siguranță asta va fi o prioritate. Dacă vor vor apărea situații în cazul în care un procuror va încălca drepturile persoanelor suspectate, sunt convinsă că se vor lua măsuri, apoi diseminarea informațiilor pentru evitarea unor astfel de situații.
Întrebare din partea eurodeputatei Barbara Spinelli:
Sunt complet solidară cu dvs referitor la atacurile la care ați fost suspusă și m-a mișcat faptul că l-ați menționat pe Giovanni Falcone. Am colaborat cu el în trecut. Să ne clarificați dacă din partea CIA ați primit o recunoaștere, în 2011 și 2007 și în contextul închisorilor secrete ale CIA.
Răspuns:
Nu sunt premii care au fost oferite de CIA ci de o agenție de aplicare a legii, Secret Service, care protejează demnitarii SUA și moneda națională, respectiv dolarul. La DIICOT am investigat dosare cu falsuri de bancnote false și cyber crime.
La începutul activității mele, în 2006-2007, structurile de aplicare a legii se confruntau cu aceste probleme de aceea au necesitat pregătiri și de evaluare profesională. Nu am cooperat cu CIA. Toate știrile apărute astăzi sunt mincinoase.
Întrebarea eurodeputatului Cătălin Ivan, fost PSD:
În PE şi aceste două comisii discutăm de câteva valori: independenţa justiţiei, toleranţă faţă de corupţie, dreptul la liberă exprimare, libertatea presei. Este adevărat că CSM a constatat că DNA a influenţat instanţa într-un proces care vă viza direct?
Este adevărat că SRI a făcut parte din echipele mixte care au selectat probe instrumentate?
Cum explicaţi că 40% din cazurile DNA s-au soldat cu achitări?
Răspuns:
Am avut un proces vizând nişte afirmaţii mincinoase în cadrul unei emisiuni, proces care a durat 4 ani şi s-a decis definitiv că am fost defăimată nedrept. Am câştigat şi în primă instanţă şi în calea de atac, au fost implicaţi mulţi judecători, nu am făcut niciun act pentru a influenţa, procesele au fost publice, mai multe instanţe diferite mi-au dat dreptate. Dacă CSM a constatat că a fost influenţat un judecător, un raport al inspecţiei arată că judecătorii spun că nu au fost influenţaţi.
Raportul la care vă referiţi e atacat la ICCJ şi nu avem o decizie definitivă.
Ofiţerii SRI nu au administrat probe, nu au participat în procesul penal. Au fost sesizări. Probele au fost administrate de procurori, s-au administrat în faza judecăţii.
În fiecare an procentul de achitări e afişat pe site. Ultimul raport arată un procent de 36%, de 6 luni numai fac parte din DNA.
Dar, rata reală a achitărilor e de 13,6%. Diferența sunt achitări datorate unor dezincriminări ale unor fapte penale, respectiv a abuzului în serviciu. Mai mult de jumătate din achitări sunt pentru dezincriminarea faptelor.
Întrebare adresată de eurodeputatul Maria Grapini, PSD:
În ce mod aţi promova rolul procurorului european şi al procurorilor delegaţi?
Aţi răspuns inexact, CSM v-a dat răspuns la contestatia făcută, că nu vi s-a refuzat gradul profesional de Parchet General. Cum garantaţi un management corect după ce aţi fost demisă constituţional din funcţia de şef al DNA?
Răspuns:
Rolul proactiv al procurorului european şi al celor delegati va fi conform normelor. Privind gradul profesional nu sunt la curent cu ce a făcut CSM, condiţia prevăzută de lege nu are legătură cu gradul profesional. Sunt primul procuror căruia i s-a refuzat această cerere, dar nu e o condiție prevăzută de lege.
Revocarea din funcţia de procuror şef a venit ca urmare a unei decizii a CCR în care nu am fost parte în proces.
CCR a judecat un conflict între preşedinte, guvern şi Ministerul Justiţiei, nu am fost citata, nu am avut posibilitatea de a mă apăra. Din acest motiv a trimis plângere la CEDO, care a trecut de filtru şi urmează să vedem ce decizie se va lua. Această plângere vizează chestiuni de principiu, dacă procurorii din România mai sunt sau nu independenţi.
Întrebarea Monicăi Macovei:
Îmi pare rău că întrebările puse, în majoritatea lor, sunt nu față de ce puteți face pentru EPPO, ci față de niște acuzații. Care este experiența în cazurile de mare fraudă și care este practica dvs la presiunile politice? Frauda cu fonduri europene se întâmplă în principal în Europa de Est, aici vorbim de corupție sistemică. Dați câteva exemple concrete?
În aceea ce privește dosarul penal, sunt nevinovată. Sunt acuzații care vizează extrădarea unei persoane dintr-o altă țară.
Despre condamnările și presiunile politice, DNA în fiecare an a trimis în instanță în jur de 1.000 de inculpați, dintre care au fost judecate circa 900 de persoane.
Despre presiunile poltice, atât în calitate de procuror șef al DNA, cât și de procuror general, am spus că atunci când mă va suna un politician voi face public acest lucru. A fost o măsură preventivă bună, pentru că acest lucru nu s-a întâmplat. Au fost presiuni externe, dar de fiecare dată le-am făcut față.
Despre frauda cu fonduri europene, DNA a investigat peste 2.000 de dosare. Investigând atât de multe dosare, suntem familiarizați cu tipologiile faptelor.
Întrebare:
Cum vă veţi apăra independenţa? Alte grupuri pot considera că aţi putea apăra interese partizane, cum veti coopera cu restul procurorilor europeni, în cadrul PE, când văd în CV că aţi lucrat în România, şi aţi colaborat cu Moldova şi Muntenegru? Să răspundeţi în engleză, vă rog.
Răspuns:
Mi-am apărat independenţa prin rezultatele avute. Am respectat legislaţia. Rezultatele mele vorbesc în numele meu. Am anchetat membri din diferite partide politice. Am anchetat persoane bogate, cu poziţii importante, pentru că am fost independenţi mereu și am dus la bun sfârşit aceste cazuri.
Independenţa a fost asigurată de lege. Acum sunt încercări de a limita această independenţă.
Una dintre condiţiile pentru a ancheta corupţia la nivel înalt sau fraude cu fonduri UE e independenţa.
Cooperarea cu ceilalţi procurori europeni. Am cooperat cu colegi din 14 state membre. Am fost expert pentru CE în Muntenegru, Moldova, au nevoie de experienţa noastră. În urma activităţii, am fost invitaţi pentru a acţiona în calitate de experti, am oferit câteva formări profesionale.
Poate nu sunt perfectă, sunt emoţionată, e o zi importantă pentru mine şi colegii mei. Ştiu engleză, franceză, dacă e important pentru dumneavoastră pot vorbi engleză.
Andres Ritter, procuror-șef la Parchetul din Rostock, Germania: Am toată admirația pentru doamna Kovesi
Andres Ritter (foto), candidatul din Germania pentru postul de procuror şef european, a declarat în timpul audierilor că ”este o onoare” să fie pe aceeaşi listă cu Laura Codruţa Kovesi, pentru care are toată admirația, având în vedere curajul acesteia.
Întrebat dacă a instrumentat dosare ale politicienilor şi dacă au fost exercitate presiuni asupra lui, în condiţiile în care Laura Codruţa Kovesi ”este foarte atacată şi criticată de conducerea politică din România”, procurorul german a răspuns:
Cu privire la presiunea politică, da, am avut ocazii în care au fost implicaţi aleşi politici, dar nu am suferit din cauza presiunii publice, nu ca în alte părţi. Cu privire la situaţia din alte state, e o situaţia care o afectează în special pe contracandidata mea.
Este o onoare că aparţin acestui cerc de candidaţi şi că sunt pe aceeaşi listă cu dna Kovesi. Am toată admiraţia pentru curajul domniei sale, pentru implicarea ei şi cred că trebuie să spunem foarte clar acum, nmăcar în ceea ce-i priveşte pe ceilalţi doi candidaţi, că mă simt de-a dreptul onorat să fiu alături de ei şi să-mi prezint astfel candidatura.
Jean Francois Bohnert, întrebat dacă ar semna protocoale cu serviciile secrete: Bineînțeles
Jean Francois Bohnert (foto), procuror-șef al Parchetului din Reims, Franța, întrebat de un europarlamentar PSD dacă ar fi dispus să semneze protocoale secrete cu serviciile de informații, a răspuns:
Da, bineînțeles că aș vrea să colaborez cu serviciile de informații, ca acestea să-mi furnizeze probe judiciare.
Întrebarea s-a dorit o acuză indirectă la adresa Kaurei Codruța Kovesi.
Întrebare adresată de eurodeputatul Monica Macovei acestui candidat clasat pe locul întâi, cu 50 de puncte, la votul indicativ al COREPER: „Dacă ne uităm la raportul OLAF 2017, cele mai multe investigații de fraude cu bani UE au fost pe România, Ungaria și Polonia, Grecia. Dimensiunea fraudei cu fonduri UE e mare în Europa centrală și de est, cu cât e mai mare decât în celelalte state membre? Ce experiență aveți în combaterea criminalității care are și componentă politică?”
Răspunsul procurorului francez: „În 2003 – 2007 am fost la Eurojust. Sigur că există cifrele raportului OLAF, este însă doar statistică și nu e exhaustivă. Nu eu aș judeca cutare sau cutare țară, în funcție de numărul de dosare. Nu aș arăta cu degetul. Am destulă experiență ca să fac față. Nu m-am temut de nimeni în toată cariera mea.”
Procedura
Reamintim că Laura Codruța Kovesi s-a clasat prima în ierarhia stabilită de Comitetul de experți independenți care a decis numele de pe lista scurtă, în funcție de pregătirea și CV-ul fiecăruia dintre ei, după o serie de audieri a tuturor celor care s-au înscris în cursă.
Trebuie menționat că procedura nu a pornit de la persoane nominalizate de fiecare stat membru participant la EPPO, ci înregistrarea candidaturilor a fost deschisă tuturor doritorilor, pentru ca guvernele să nu poată influența această selecție făcută de Comitetul celor 12 personalități în domeniu.
Fosta șefă a DNA s-a plasat însă pe locul doi la votul indicativ din formatul COREPER al Consiliul Uniunii, unde au votat ambasadorii la UE din cele 22 de state care au semnat pentru participarea la EPPO: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Italia, Malta, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania, Țările de Jos.
A fost un vot politic de calibrare a opțiunilor, iar Luminița Odobescu, ambasadoarea României, a votat pentru procurorul Jean-Francois Bohnert, conform mandatului primit din partea Guvernului de la București. Un vot așteptat, dată fiind strădania coaliției PSD – ALDE de a o înlătura pe Kovesi de la conducerea DNA cu mai puțin un an înainte de expirarea mandatului.
Ce urmează:
- fiecare din cele două comisii ale PE votează un clasament al celor trei
- dacă este același candidat câștigător în comisiile LIBE și CONT, numele este trimis șefilor de grupuri parlamentare
- dacă sunt nume diferite în comisii, se va apela la negocieri
- votul în COREPER – ambasadorii la UE ai celor 22 state participante la EPPO vor vota candidatul lor (după votul indicativ de săptămâna trecută)
- dacă numele din PE coincide cu cel din COREPER, aceasta va fi persoana care va deveni primul procuror-șef al EPPO
- dacă persoanele selectate de PE și COREPER diferă, urmează negocieri, pentru stabilirea unui câștigător care să meargă în Parlament
- acest nume va intra în plenul Parlamentului European, pentru votul ce va decide șeful EPPO. Vor vota
Potrivit unor informații publicate de presa străină, dacă se ajunge la negocieri între COREPER și comisii, acestea vor fi amânate pentru următoarea jumătate a anului, când România nu va mai deține Președinția Consiliului UE, pentru a nu influența selecția.
FT: România, lobby printre statele din centrul și estul UE, pentru a le convinge să voteze împotriva candidatului român
România a făcut și face lobby în rândul țărilor din estul și centrul Europei (fostele state comuniste), pentru a nu-i acorda niciun vot Laurei Codruța Kovesi, scrie Financial Times. Un diplomat european citat de FT spune că „e scandalos că un guvern care deține președinția UE se comportă astfel”.
Lobby-ul se face inclusiv pe lângă Budapeste și Varșovia, deși Ungaria și Polonia nu fac parte din EPPO, dar ai căror europarlamentari vor vota în plenul PE, la votul final.
Aceste state, menționează FT, sunt cele de unde provin cele mai multe cazuri de fraudare a fondurilor europene.