DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult›
09.02.2021
Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult›
09.02.2021
Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult›
09.02.2021
Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult›
08.02.2021
Alarmă de creșteri de la Prognoză: Inflația, cursul valutar și deficitul de cont curent – revizuite în sus
de Razvan Diaconu , 27.4.2018
În varianta de primăvară a Prognozei pe termen mediu 2018 – 2021, publicată vineri, Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în creştere, la 3,2% de la 2,6%, proiecţia privind inflaţia la sfârşitul acestui an.
Același lucru se întâmplă cu deficitul de cont curent și cursul, proiecția pentru Produsul Intern Brut (PIB) a fost însă menținută.
Proiecţia de inflaţie pentru următorii trei ani a fost, de asemenea, modificată în creştere: la 2,8% în 2019 (de la 2,2% în varianta de iarnă a prognozei), 2,5% în 2020 (de la 2% anterior) şi la 2,3% în 2021 (de la 1,8%).
Tot în urcare a fost revizuită şi proiecţia referitoare la deficitul de cont curent, noile cifre indicând un sold negativ de 3,1% în acest an (faţă de 2,8% anterior), 2,8% în 2019 (faţă de 2,5%), 2,5% în 2020 (faţă de 2,3%) şi 2,4% în 2021 (faţă de 2%).
(Descărcați AICI prognoza de primăvară a CNP)
Varianta de primăvară a prognozei 2018 – 2021 indică, de asemenea, şi un curs mai mare pentru moneda naţională. Astfel:
2018 s-ar încheia cu o cotaţie de 4,65 lei/euro (în creştere de la 4,59 lei/euro cât se estima în varianta de iarnă) iar următorii trei ani vor veni cu o uşoară a apreciere a leului în raport cu euro, CNP indicând un curs de schimb mediu de
- 4,62 lei/euro în 2019 (faţă de 4,58 lei/euro cât estima în urmă cu două luni)
- 4,60 lei/euro în 2020 (faţă de 4,56 lei/euro anterior)
- 4,58 lei/euro în 2021 (faţă de 4,54 lei/euro anterior)
Banca Naţională a României a anunţat vineri, un curs de referinţă de 4,6618 lei/euro, în creștere față de cotația anunțată joi.
(Citiți și: ”Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic ”)
Cât priveşte evoluţia PIB, Comisia Naţională de Prognoză a menţinut estimările publicate în februarie, potrivit cărora avansul economiei în acest an va fi de 6,1%, urmat de creşteri de 5,7% în 2019 şi 2020 şi de 5% în 2021.
(Citiți și: ”Un strigăt de la BNR: Potențialul României e compromis de creșterea consumului produselor altora pe datoria făcută de noi. Cursul și inflația”)
Potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică, rata anuală a inflaţiei a urcat la 5% în martie 2018, de la 4,7% în luna precedentă, pe fondul scumpirii mărfurilor nealimentare cu 6,57%, a celor alimentare cu 4,01% şi a serviciilor cu 2,9%.
Conform BNR, accelerarea ratei anuale a inflaţiei în primele trei trimestre ale anului 2018 este determinată de acele componente ale coşului de consum exogene sferei de acţiune a politicii monetare. Epuizarea acestui puseu inflaţionist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul ţintei începând cu ultimul trimestru din 2018.