În varianta de primăvară a Prognozei pe termen mediu 2018 – 2021, publicată vineri, Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în creştere, la 3,2% de la 2,6%, proiecţia privind inflaţia la sfârşitul acestui an.

Același lucru se întâmplă cu deficitul de cont curent și cursul, proiecția pentru Produsul Intern Brut (PIB) a fost însă menținută.

Proiecţia de inflaţie pentru următorii trei ani a fost, de asemenea, modificată în creştere: la 2,8% în 2019 (de la 2,2% în varianta de iarnă a prognozei), 2,5% în 2020 (de la 2% anterior) şi la 2,3% în 2021 (de la 1,8%).

Tot în urcare a fost revizuită şi proiecţia referitoare la deficitul de cont curent, noile cifre indicând un sold negativ de 3,1% în acest an (faţă de 2,8% anterior), 2,8% în 2019 (faţă de 2,5%), 2,5% în 2020 (faţă de 2,3%) şi 2,4% în 2021 (faţă de 2%).

(Descărcați AICI prognoza de primăvară a CNP)

Varianta de primăvară a prognozei 2018 – 2021 indică, de asemenea, şi un curs mai mare pentru moneda naţională. Astfel:

2018 s-ar încheia cu o cotaţie de 4,65 lei/euro (în creştere de la 4,59 lei/euro cât se estima în varianta de iarnă) iar următorii trei ani vor veni cu o uşoară a apreciere a leului în raport cu euro, CNP indicând un curs de schimb mediu de

• 4,62 lei/euro în 2019 (faţă de 4,58 lei/euro cât estima în urmă cu două luni)
• 4,60 lei/euro în 2020 (faţă de 4,56 lei/euro anterior)
• 4,58 lei/euro în 2021 (faţă de 4,54 lei/euro anterior)

Banca Naţională a României a anunţat vineri, un curs de referinţă de 4,6618 lei/euro, în creștere față de cotația anunțată joi.

(Citiți și: ”Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic ”)

Cât priveşte evoluţia PIB, Comisia Naţională de Prognoză a menţinut estimările publicate în februarie, potrivit cărora avansul economiei în acest an va fi de 6,1%, urmat de creşteri de 5,7% în 2019 şi 2020 şi de 5% în 2021.

(Citiți și: ”Un strigăt de la BNR: Potențialul României e compromis de creșterea consumului produselor altora pe datoria făcută de noi. Cursul și inflația”)

Potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică, rata anuală a inflaţiei a urcat la 5% în martie 2018, de la 4,7% în luna precedentă, pe fondul scumpirii mărfurilor nealimentare cu 6,57%, a celor alimentare cu 4,01% şi a serviciilor cu 2,9%.

Conform BNR, accelerarea ratei anuale a inflaţiei în primele trei trimestre ale anului 2018 este determinată de acele componente ale coşului de consum exogene sferei de acţiune a politicii monetare. Epuizarea acestui puseu inflaţionist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul ţintei începând cu ultimul trimestru din 2018.