luni

16 mai, 2022

Alarmă de creșteri de la Prognoză: Inflația, cursul valutar și deficitul de cont curent – revizuite în sus

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

27 aprilie, 2018

În varianta de primăvară a Prognozei pe termen mediu 2018 – 2021, publicată vineri, Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în creştere, la 3,2% de la 2,6%, proiecţia privind inflaţia la sfârşitul acestui an.

Același lucru se întâmplă cu deficitul de cont curent și cursul, proiecția pentru Produsul Intern Brut (PIB) a fost însă menținută.


Proiecţia de inflaţie pentru următorii trei ani a fost, de asemenea, modificată în creştere: la 2,8% în 2019 (de la 2,2% în varianta de iarnă a prognozei), 2,5% în 2020 (de la 2% anterior) şi la 2,3% în 2021 (de la 1,8%).

Tot în urcare a fost revizuită şi proiecţia referitoare la deficitul de cont curent, noile cifre indicând un sold negativ de 3,1% în acest an (faţă de 2,8% anterior), 2,8% în 2019 (faţă de 2,5%), 2,5% în 2020 (faţă de 2,3%) şi 2,4% în 2021 (faţă de 2%).

(Descărcați AICI prognoza de primăvară a CNP)

Varianta de primăvară a prognozei 2018 – 2021 indică, de asemenea, şi un curs mai mare pentru moneda naţională. Astfel:

2018 s-ar încheia cu o cotaţie de 4,65 lei/euro (în creştere de la 4,59 lei/euro cât se estima în varianta de iarnă) iar următorii trei ani vor veni cu o uşoară a apreciere a leului în raport cu euro, CNP indicând un curs de schimb mediu de

  • 4,62 lei/euro în 2019 (faţă de 4,58 lei/euro cât estima în urmă cu două luni)
  • 4,60 lei/euro în 2020 (faţă de 4,56 lei/euro anterior)
  • 4,58 lei/euro în 2021 (faţă de 4,54 lei/euro anterior)

Banca Naţională a României a anunţat vineri, un curs de referinţă de 4,6618 lei/euro, în creștere față de cotația anunțată joi.

(Citiți și: ”Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic ”)

Cât priveşte evoluţia PIB, Comisia Naţională de Prognoză a menţinut estimările publicate în februarie, potrivit cărora avansul economiei în acest an va fi de 6,1%, urmat de creşteri de 5,7% în 2019 şi 2020 şi de 5% în 2021.

(Citiți și: ”Un strigăt de la BNR: Potențialul României e compromis de creșterea consumului produselor altora pe datoria făcută de noi. Cursul și inflația”)

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică, rata anuală a inflaţiei a urcat la 5% în martie 2018, de la 4,7% în luna precedentă, pe fondul scumpirii mărfurilor nealimentare cu 6,57%, a celor alimentare cu 4,01% şi a serviciilor cu 2,9%.

Conform BNR, accelerarea ratei anuale a inflaţiei în primele trei trimestre ale anului 2018 este determinată de acele componente ale coşului de consum exogene sferei de acţiune a politicii monetare. Epuizarea acestui puseu inflaţionist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul ţintei începând cu ultimul trimestru din 2018.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: