miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 decembrie, 2021

Comisia Europeană a aprobat Ghidul de orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie, care conțin precizări despre susținerea investițiilor în gaze naturale  și energie nucleară.

Susținerea investițiilor în gaze naturale va fi permisă numai dacă proiectele respective nu vor împiedica tendința de reducere a consumului de gaze până în 2050 cu 66 – 71% față de 2015 și dacă nu vor împiedica atingerea țintelor de mediu.

În plus, comisarul Margrethe Vestager a precizat că „o clauză specială” se va aplica statelor membre cu PIB scăzut față de media UE, pentru a le ajuta în tranziția de la cărbune, „pentru că aceste sate au nevoie de ajutor pentru a face asta”.


Declarația vizează state precum Polonia, România și Grecia, state mai sărace din UE dependente de cărbune care și-au planificat investiții în proiecte de gaze naturale. „Clauzele speciale” nu se aplică deci Germaniei, de exemplu.

De asemenea, în cazul energiei nucleare, ajutoarele de stat vor fi permise numai dacă electricitatea produsă pe această cale va fi folosită tot în scopul promovării energiei regenerabile – la producția de hidrogen, de exemplu.  

Documentul Comisiei Europene precizează cazurile în care investițiile nu produc o dislocare dinspre proiectele de energie regenerabilă, ori un efect de blocare (lock-in effect) a reducerii emisiilor și a demersurilor pentru atingerea țintelor de mediu, prevăzute în Pactul verde (Green Deal) și documentle aferente acestuia.

Gazele naturale – „Puntea nu este o destinație”

Cazurile de folosire a gazelor naturale ca soluții-punte spre energia verde vor fi „excepții pragmatice”, a explicat  comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager.


„Dar (numai) punte, nu și destinație. Scopul nostru este și va rămâne eliminarea treptată a dependenței de combustibilii fosili, inclusiv gazele”, a declarat  Margrethe Vestager, citată de Euractiv.

(Citește și: UE decide sfârșitul susținerii financiare a proiectelor noi pe gaze)

Ghidul UE prevede și condițiile în care se califică proiectele de infrastructură de transport convertibilă la folosirea hidrogenului.

La fel, ajutoarele de stat pentru investițiile în energie nucleară vor fi permise dacă „de exemplu, acestea folosesc la producția de hidrogen”, a precizat comisarul european.

Tehnica ajutorului de stat prin contractele pe diferență

Comisia încurajează tehnica de finanțare a investițiilor în capacitățile energetice „curate” prin contractele pe diferență (CfD).

Pe scurt, prin CfD, producătorii de energie obțin certitudinea că, după finalizarea investițiilor, veniturile din vânzarea energiei vor fi la un „preț de exercitare” (strike price) al electricității, care reflectă costul investiției într-o anumită tehnologie.

Ghidul orientărilor privind ajutoarele de stat propune ca prețul de referință să fie legat de prețul certificatelor de emisii de CO2 pe piața europeană.

„De exemplu, dacă sunteți producător de energie și prețul pieței (de vînzare a electricității) este sub prețul de exercitare, atunci statul vă plătește diferența”, a explicat comisarul european Margrethe Vestager.

Dacă, dimpotrivă, prețul pieței este peste prețul de exercitare, beneficiarul rambursează statului diferența. „Asta asigură fluxuri de venituri stabile și previzibile”, a precizat oficialul european.

Contractele pentru diferență au fost testate pentru prima dată în Germania, anul trecut, ca parte a strategiei sale de investiții de 7 miliarde de euro pentru hidrogen.

Schema este susținută de asociația germană a industriei BDI, care o consideră drept o finanțare potrivită pentru finanțarea tehnologiilor curate, utilizate în industriile energofage, chimică, a cimentului și a oțelului.

Statele membre vor avea obligația de a alinia schemele existente la noile norme de ajutoare de stat începând cu 2024.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

România își propune subvenții totale anuale de 340 de milioane de euro, astfel încât costul investiţiilor energetice în tehnologii cu emisii scăzute de CO2, prin mecanismul contractelor pe diferenţă (CfD).

Și proiectul Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă include metoda contactelor pe diferență, iar Ghidul Comisiei nu exclude folosirea acestei metode pentru ajutoarele de stat pentru energia nucleară.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: